Acţiune solidară în Namibia

În ţară, de 11 ani, CdAS, ajută comunităţile nevoiaşe şi oferă sprijin spiritual celor necesitaţi

Namibia este o ţară tânără avându-se în vedere că doar de aproape două decenii, şi-a câştigat independenţa. Ea a fost recunoscută mondial pentru safari-urile ei, pentru parcurile minunate şi peisajele vaste.

Ţara are 2 milioane de locuitori şi ramura economică cea mai dezvoltată este bazată pe extragerea de minereuri pentru export. Ţara prezintă cel mai mare venit pe cap de locuitor din Africa.

Însă, chiar dacă, venitul din Namibia este de 5 ori mai mare decât media celor mai sărace ţări africane, majoritatea populaţiei, trăieşte în sărăcie. Principalii factori sunt lipsa locurilor de muncă şi dificultatea în distribuirea veniturilor.

CdAS este în Namibia de 11 ani şi are în ţară 17 biserici, printre care şi o catedrală cu o capacitate de o mie de persoane, aşezate.

Încă de la înfinţare, Biserica Universală îşi realizează lucrarea de evanghelizare pe teritoriul ţării, ducând Cuvântul lui Dumnezeu şi sprijinul social, la cei nevoiaşi.

Recent, voluntarii au vizitat comunitatea Babylon din Windhoek şi au împărţit aproximativ 1000 de pungi de alimente locuitorilor acestei regiuni.

Pe lângă ajutorul fizic, ei au oferit de asemenea un sprijin spiritual prin intermediul rugăciunilor, orientărilor şi au împărţit tuturor ziarul bisericii cu programul slujbelor.

Pentru doamna Fernanda Bezerrar, soţia episcopului Celso Junior, această experienţă a fost una deosebită. „A fost o onoare să iau parte la această acţiune. Zâmbetul de bucurie de pe faţa copiilor şi al persoanelor, nu are preţ. Am ajuns noaptea acasă, însă eram fericiţi şi satisfăcuţi” – povesteşte ea.

Deasemenea, dânsa, vrea să evidenţieze că întreaga atenţie acordată poporului, a fost bazată pe cuvintele Domnului Iisus care spune aşa:

„Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit;

am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.

Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: ,Doamne, când Te-am văzut noi flămând, şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut?

Când Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat?

Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine?

Drept răspuns, Împăratul le va zice: ,Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.” (Matei 25:35-40)