A fi blondă

Ai văzut vreodată o persoană care să fie viciată în a fi blondă.

A nu, doamnă Viviane, nu-mi atacaţi şarmul!!!

Dragă cititoareo, eu îţi respect gusturile. Fă cum vrei dar vreau să-ţi spun un detaliu care este de extremă importanţă.

Dacă tu eşti acest tip de viciată care ai nevoie să te vopseşti blondă şi te vopseşti, te vopseşti, te vopseşti într-una, să ştii că părul tău strigă după ajutor. Strigă după tine să îl tai pentru că vârfurile nu mai sunt deloc egale unul cu celălalt. Părul tău este extrem de uscat. Şi să nu mai spunem de ten care nici nu mai are viaţă, iar când vine vorba să te îngrijeşti, nu ai nici o plăcere pentru că totul este foarte greu de întreţinut.

Tu însă, insişti să rămâi blondă… Totul ca să atragi atenţia. Este mai atractiv şi tu nici nu te vezi cu părul de o altă culoare.

Aceiaşi poveste se repetă şi în viaţa spirituală. Insişti să continui în aceleaşi greşeli şi oricât de uscată ar fi viaţa ta…oricât de lipsită de viaţă, ea continuă să te atace cu ceea ce face plăcere egoului tău. Urăşti tot ceea ce poate să te „hidrateze”. Urăşti binele ce îţi poate conferi „vitamine” şi viaţă.

E tristă realitatea atunci când dăm de faţa noastră propie. Caseta pe care o ascultăm de la toţi ceilalţi care ne spune că doar noi înşine ne putem schimba este obositoare.

Însă, acesta nu este u obstacol, este o oportunitate care aduce o provocare ce ne poate proiecta către o nouă schimbare.