5 contra 1

Omul este ajutat de cinci simţuri, iar în al 6-lea simţ se găseşte adevărata armă pentru a lupta contra a ceea ce se ridică împotriva lui.

Când Hristos a fost ispitit în deşert, ceea ce El ne-a lăsat a fost una din cele mai mari lecţii dintre multele pe care ni le-a oferit în însăşi acelaşi episod biblic. Câteva dintre aceste lecţii de viaţă dorim să le menţionăm acum şi sunt acestea:

– Chiar dacă avem Duhul Sfânt, asta nu înseamnă că vom fi scutiţi de a ajunge în deşert.

– Dacă Iisus a fost ispitit, cu cât mai mult noi.

– Nu există nici o ispită pe care să nu o putem suporta pentru că pentru fiecare dintre acestea există un răspuns biblic în orice moment.

Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul. (Matei 4:1)

Totuşi, când Iisus a fost dus în deşert nu a fost din cauza Duhului Sfânt ci din cauză că nu avea nici un păcat. Fiinţa umană în schimb, este dusă în deşert din cauza propriilor păcate şi slăbiciuni. „Dacă noi suntem duşi în deşert, este din cauza naturii noastre păcătoase, a propriilor noastre greşeli, emoţii, fantezii sau sentimente. Când suntem într-o astfel de situaţie, diavolul vine şi ne ispiteşte făcând cu orice preţ să cădem pradă ispitei. diavol înseamnă acuzator şi tocmai asta face el: ne cunoaşte slăbiciunile, eşecurile, şi cu aceste arme, ne acuză atunci când nu reuşim să depăşim dificultăţiile, tentaţiile şi sentimentele” – a reliefat episcopul Julio Freitas duminica trecută.

Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit. Ispititorul s-a apropiat de El şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.” (Matei 4:2,3)

„Iisus a fost tentat atunci când I s-a făcut foame…când a manifestat o necesitate fizică, o „slăbiciune”. De aceea să ştiţi că diavolul vă va ispiti doar atunci când vă va fi „foame”, atunci când veţi manifesta nevoia de ceva” – a asigurat episcopul

Cu toţii avem nevoi şi ispititorul vă va ispiti tocmai în momentul slăbiciunii şi al necesităţii noastre. Dacă persoana este slabă, se va lăsa cu siguranţă influenţată şi în consecinţă va putea fi atinsă de diavol pentru că a crezut minciuna lui şi nu a crezut Adevărul lui Dumnezeu.

„La fel cum diavolul ştia că Hristos era Fiul lui Dumnezeu, ştie şi cine sunteţi dvs. ce aţi făcut şi ce faceţi. el vine însă mereu cu cuvinte ce induc  îndoiala şi necredinţa…” – a continuat.

Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” (Matei 4:4)

Aşa trebuie noi să ne combatem problemele şi să ne acoperim necesităţile. Cum? După cum este scris. Nu cu emoţii, după ceea ce gândim noi sau după ceea ce cred sau zic alţii. Noi trebuie să combatem răul după cum ne învaţă Scriptura. Iisus combate cuvântul de îndoială cu Cuvântul şi promisiunile lui Dumnezeu. „Doar Cuvântul lui Dumnezeu ne poate acoperii necesităţiile şi nu doar pe cele fizice, dar şi pe cele spirituale.

Dacă vedeţi o persoană fugind sau dându-se bătută în faţa problemelor, atunci respectivul(a) nu se alimentează cu Cuvântul lui Dumnezeu ci cu vorbele altora: ale prietenilor, avocaţilor, medicilor, vrăjitorilor, în fine ale oricui înafară de Dumnezeu.” – a informat episcopul

Având în vedere că diavolul nu renunţă prea uşor, acesta L-a dus pe Iisus pe streaşina Templului din Cetatea cea Sfântă şi mai apoi pe vârful unui munte, folosinduse de însuşi Cuvântul lui Dumnezeu pentru a riposta la răspunsurile lui Hristos. Diavolul ne încearcă de multe ori chiar dacă facem parte din biserică. el ne învaţă să practicăm în mod greşit Cuvântul lui Dumnezeu.

Pe Iisus L-a încercat cu cel mai evident şi mai minunat lucru pentru fiinţa umană şi anume: gloria lumii. La toate acestea, Iisus a răspuns cu „Este scris!” Cu alte cuvinte credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu, al 6-lea simţ, care este cel ce-l mulţumeşte pe Dumnezeu, se „bate” totuşi adesea cu celelalte 5 simţuri. Contra credinţei vine adesea ceea ce vedem, ceea ce auzim, ceea ce mirosim, ceea ce pipăim şi ceea ce gustăm.

Unicul simţ însă dintre cele 6 care aduce rezultate este cel ce se defineşte ca fiind o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.