Sânge vărsat

Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne! Cântaţi Domnului, care împărăţeşte în Sion, vestiţi printre popoare isprăvile Lui! Căci El răzbună sângele vărsat şi Îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor. (Psalmul 9:10-12)

Dumnezeu percepe, cere sângele care este reprezentat prin sacrificiu, iar odată ce acesta este vărsat, El nu mai uită şi nu mai ignoră strigătele celui oprimat. Chiar dacă persoana este asuprită datorită problemelor, aşa cum a fost şi cazul lui Ghedeon, care era oprimat când Israel era asediat de inamici, iar poporul ţării trăia într-o totală mizerie… Atunci când Dumnezeu l-a chemat pe Ghedeon, acesta şi-a exprimat revolta şi a sacrificat cel de-al doilea taur al familiei. El a vărsat sângele şi I-a chemat atenţia lui Dumnezeu după cum spun Sfintele Scripturi:

Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineaţă, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului deasupra lui era tăiat; şi al doilea taur era adus ca ardere de tot pe altarul care fusese zidit. (Judecători 6:28)

Astfel fiind, Dumnezeu nu va ignora strigătele aceluia care, ca şi Ghedeon, este gata să verse sângele sacrificiului. Odată ce erste vărsat sângele, propriul Dumnezeu îi va răspunde la strigăte, celui asuprit şi va face ceea ce omul nu poate să facă aşa cum în cazul lui Ghedeon, după ce acesta a vărsat sângele sacrificiului, Dumnezeu a eliberat poporul de sub asuprirea inamicilor.

Tovarăşul lui a răspuns şi a zis: „Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioas, bărbatul lui Israel; Dumnezeu a dat în mâinile lui pe Madian şi toată tabăra.” (Judecători 7:14)