Prima Poruncă

”Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul tău, Care te-am scos din țara Egiptului, din casa sclaviei. Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!” Exodul 20.2

Nu degeaba Dumnezeu Își începe poruncile cu fundamentul pentru toate celelalte, lăsând să se înțeleagă foarte clar cine este fiecare. El este Dumnezeul doar acelora care îl văd ca singurul Dumnezeu. El nu-și împarte această poziție cu nimeni altcineva, pentru că nimeni nu este ca El. Oricât de mult oamenii idolatrizează toate tipurile de dumnezei, nici unul dintre acești ”dumnezei” nu poate face ființa umană să fie realizată așa cum o face El.

Cine vizionează nuvela ”Cele Zece Porunci”, a văzut cum adorau Egiptenii ”dumnezeii”. Dintr-o astfel de societate, Dumnezeu și-a eliberat poporul, totuși, era de așteptat ca ei să creadă că El ar fi încă un ”dumnezeu”… de aceea, Dumnezeu a lăsat de înțeles foarte clar chiar de la început. Eu nu sunt încă unul în plus.

Cine vrea să fie încă una în plus?

Eu nu vreau! Departe de mine să fiu încă o femeie în plus în această lume, încă o soție pentru soțul meu, încă o mamă în plus pentru fiul meu, încă o prietenă în plus pentru prietenele mele. Înăuntrul meu, niciodată nu am acceptat să fiu încă una în plus… cred că nimănui nu-i place să fie încă o față în plus în mulțime sau un număr în statistici. Toată lumea vrea să fie unică.

Știi ceea ce face pe cineva să fie încă una în plus?

Când ea acționează ca o persoană oarecare, când ea urmează mulțimea. Când ea nu se evidențiază în nimic în viața ei. Când ea este satisfăcută cu orice lucru…

Câte femei nu sunt satisfăcute cu bărbații care le tratează ca pe o femeie oarecare…Stau o noapte cu un bărbat ca să devină încă una în plus pe lista femeilor care au dormit cu el. Merg în discoteci și sunt cu bărbați acolo, doar ca să fie pe lista femeilor care au stat cu ei în acea noapte. Acceptă să locuiască împreună ca să devină încă o femeie în plus care nu știe dacă este soție sau iubită…

Dumnezeu nu a fost încă un dumnezeu în plus pentru poporul Lui, nici pentru Egipteni, care deși nu credeau în El, a trebuit să vadă puterea Lui în realitate prin cele zece urgii. Au fost nevoiți să înghită toate preconcepțiile pe care le aveau împotriva evreilor de secole și nu doar atât… au pierdut lupta finală într-un mod umilitor: înecați în Marea Roșie. Dumnezeu s-a arătat a fi Unic, pentru că El este Unic.

Cine trăiește doar această credință într-un Dumnezeu Unic, poate să vadă cu adevărat puterea Lui.

 

Unele se gândesc că trăiesc această credință, dar din cauza ignoranței își păstrează alți dumnezei. Sunt creștini care trăiesc ca și cum Dumnezeu nu ar exista. Trec prin toate nenorocirile prin care trec cei care nu cred în Dumnezeu. Ajung depresive, se gândesc la sinucidere, trăiesc în sărăcie, sunt mereu bolnave, nu sunt fericite în dragoste și dau oun exemplu prost de creștin… Ele nu știu că totul se datorează celorlalți ”dumnezei” pe care îi slujesc. ”Dumnezeul” bani, carieră, soț, iubit, fiu, nepot, părinți, renume, mașină prietenii, frumusețe, modă, rețele sociale (oricât de necrezut ar părea!).

Când viața se învârtește în jurul unui lucru sau unei persoane, aceasta devine un ”dumnezeu”. Problema este că aceasta este și va fi incapabilă întotdeauna să aibă rolul Dumnezeului Adevărat, Dumnezeul lui Israel. De aceea, persoanele se decepționează atât de mult. Ele așteaptă mult și primesc puțin. Studiază, lucrează, sacrifică ca să aibă un statut, care la sfârșitul zilei nu va reuși să le facă să se simtă complet realizate. Iubesc, se dăruiesc, se sacrifică, pentru cineva care ajunge să le trădeze încrederea devalorizându-le și făcându-le să sufere în dragoste.

Da prietenelor, nici un ”dumnezeu” din această lume nu are putere să vă facă realizate. Este un Dumnezeu doar și El este Dumnezeul doar acelora care Îl fac Dumnezeu Unic în viețile lor.