Ce fel de sacrificiu oferi? Ce fel de fiu ești?

Salutare tuturor internautelor!

E o plăcere să fiu cu voi aici în fiecare săptămână, vorbind despre Cuvântul lui Dumnezeu. Vă voi spune ceva: asta mă face să „domnesc”, adică să ies din lumea în care trăiesc, ca să am gândurile lui Dumnezeu.

Cuvântul lui Dumnezeu îmi permite să am pace, direcție, îmi aduce bucurie, siguranță, îmi aduce ceva sigur, nu ceva îndoielnic! De aceea, vreau să vorbesc despre ce mă susține, ce îmi aduce bucurie și despre care am multe de spus, despre Cuvântul lui Dumnezeu. Pentru că acesta îmi spune multe!

Astăzi mi-ar plăcea să abordez subiectul acesta: ce fel de sacrificiu vei oferi? Ce fel de persoană ești și ce fel de fiu (fiică) ești?

În cartea Evrei 11:17 citim și continuăm ce am vorbit săptămâna trecută:

”Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare, el, care primise făgăduinţele cu bucurie…”

Ce fel de sacrificiu vei oferi? Există sacrificiul pe care-l oferi și care nu te costă mult, vreau să spun că nu îți solicită mult efort. Și există acel sacrificiu care te costă totul.

Atunci când Avraam s-a hotărât să-l sacrifice pe singurul lui fiu, a oferit ce avea mai bun: pe fiul pe care-l avea cu nevasta lui, fiindcă avusese un fiu și cu o sclavă. Îți amintiți?

Acel fiu nu era fiul promisiunii și, din acest motiv, n-a primit cu bucurie făgăduințele lui Dumnezeu, n-a primit învățăturile părinților care erau de la Dumnezeu; a vrut să facă lucrurile în felul lui.

Îți amintești de comportamentul sclavei? Ea avea un comportament foarte rău, până acolo că a fost trimisă departe împreună cu fiul ei. Avraam a trebuit să-l piardă pe fiul sclavei, trimițându-l departe. De ce? Pentru că atât sclava, cât și fiul ei, n-au acceptat lucrurile așa cum trebuiau să fie! Duhul rău al sclavei a trecut și la fiul ei și, în consecință, acesta n-a primit făgăduința, sfaturile lui Avraam. Dar fiul lui Isaac a primit cu bucurie făgăduințele.

Iată, prietena mea internaută, că atunci când asculți, ești mai aproape de făgăduințe, spre deosebire de cea care face lucrurile în felui ei, care are propriile gânduri fixe și vrea să facă ce vrea ea.

Când acționezi, asculți de sfatul venit de la bărbatul și femeia lui Dumnezeu, ești smerită, crezi, crezi că este de la Dumnezeu și nu i te opui. Dar, atunci când ești sfătuită și reacționezi ca în exemplul pe care Domnul Iisus l-a dat cu cei doi fii: unul a spus „ah… nu vreau!”, dar la mijlocul drumului s-a căit și a făcut cum l-a sfătuit tatăl lui. Iar celălalt a spus: „Vreau!”, dar ajungând la mijlocul drumului, n-a împlinit ce a spus. Cine a fost corect? Cel care a ascultat.

Iată că unii ascultă sfatul, dar ajungând la momentul deciziei, vor să facă lucrurile în felul lor. În fața persoanei care îi sfătuiesc, atunci când primesc îndrumarea, spun: „Da, domnule! Da, doamnă! Așa este, tată. Așa este, mamă. Așa este, domnule Preot. Așa voi face”. Dar, ajungând afară, fac tot în felul lor, arătând, astfel, că n-au primit sfatul cu bucurie.

Iar când nu primești îndrumarea cu bucurie, nu faci, nu asculți, pentru că primul fiu a spus că nu va face, dar a făcut, s-a căit și a făcut. Asta este corect! Cel care primește cu bucurie este cel care ascultă, care este smerit și nu face în felul lui.

Vreau să-ți atrag atenția la ce îi oferi lui Dumnezeu, dacă oferi ce te costă mult, ce este unic (sacrificiul este ceva unic, pentru că n-ai nimic cu care să-l înlocuiești, după ce-l oferi). Astfel, oferi ce este mai bun; ce este unic!

Cine ești?

Fiul care primește cu bucurie promisiunile, cel care le acceptă, care ascultă? Sau cel care spune „nu”? Cel care răspunde pozitiv, dar nu practică?!

Dumnezeu nu poate decide pentru tine! Preotul nu poate decide pentru tine, nici soțul sau soția ta. Nimeni nu poate decide în locul tău! Numai tu poți decide cine vei fi sau cine vrei să fii, în funcție de modul tău de a acționa. Dar, dacă există respect, va exista și ascultare. Dacă nu există respect, vei face lucrurile în felul tău.

Deci, prietena mea internaută, mi-ar plăcea să văd comentariul tău aici. Mi-ar plăcea să știu ce fel de sacrificiu ai oferit lui Dumnezeu: este ceva unic, care te-a costat mult, totul? Și ce fel de fiu ești?

O îmbrățișare mare și pe săptămâna viitoare, atunci când vom fi aici din nou, vorbind despre Credință!

Viviane Freitas