Antrenamentul răbdării

Aceasta este povestea unui băieţel care n-avea nici pic de răbdare cu ceilalţi.

Văzând acest lucru, tatăl său, i-a dat o pungă cu cuie şi i-a zis:

– De fiecare dată când îţi pierzi răbdarea, bate un cui în spatele porţii!

În prima zi, băiatul a bătut 37 de cuie în poartă. Săptămânile ce au urmat, pe măsură ce el învăţa să-şi tempereze comportamentul, numărul cuielor bătute în poartă era din ce în ce mai mic.

Cu timpul, şi-a dat seama că era mai uşor să se controleze decât să bată cuie în dosul porţii.

Într-o zi, a ajuns la performanţa de a-şi stăpânii caracterul pe parcursul întregii zile.

După ce i-a spus asta tatălui său, acesta i-a sugerat să scoată câte un cui pentru fiecare zi în care reuşeşte să-şi controleze temperamentul. Zilele au trecut şi iată că băiatul putea merge să-i spună tatălui că tocmai a terminat de scos şi ultimul cui.

Tatăl său l-a luat de mână, l-a dus la poartă şi i-a zis: ce muncă asiduă îmi dau seama că ai depus, dar vezi tu toate aceste găuri din poartă?

Nu va mai fi niciodată la fel.

De fiecare dată când îţi pierzi răbdarea, laşi în urmă cicatrice la fel de grave ca cele pe care le vezi pe această poartă. Tu poţi să insulţi pe cineva sau să-i întorci insulta, dar de felul în care vorbeşti va depinde dacă cicatriceaajunge sau nu să fie devastatoare şi să nu mai dispară niciodată. O ofensă verbală poate fi tot atât de dăunătoare ca şi o ofensă fizică.

Prietenii sunt bijuterii preţioase. Ne fac să râdem şi ne animă să mergem înainte. Ne ascultă cu atenţie şi întotdeauna sunt gata să-şi deschidă inima.