Sfințenie Domnului
Sfințenie Domnului
A 15 a Zi a Postului lui Daniel
Când am fost pentru prima dată în Templul lui Solomon, ce mi-a atras cel mai mult atenția a fost această frază scrisă sus în Altar, chiar deasupra Chivotului Legământului.
La început pare puțin evidentă traducerea acestei fraze, totuși, Dumnezeu niciodată nu va fi evident! El surprinde mereu.
Fraza ”Sfințenie Domnului” m-a condus să fac o autoanaliză și multe zile m-am întrebat înăuntrul meu:
-Ce Sfințenie este aceasta?
-Cum funcționează ea în practică?
– Eu nu mai practic păcatul, asta nu înseamnă sfințenie?
M-am întrebat dacă știam cu adevărat sensul și profunzimea acelei fraze care se evidențiază atât de mult în Templul lui Solomon. Și răspunsul a venit…
”Urmăriţi cu toţii pacea şi sfinţirea, fără de care nimeni nu-L va vedea pe Domnul! Fiţi atenţi ca nici unul să nu se întoarcă de la harul lui Dumnezeu, ca nici un lăstar de amărăciune să nu crească şi să provoace durere, iar prin el mulţi să se pângărească!” (Evrei 12:14-15)
Cuvintele evidențiate în textul biblic sunt cheia secretului din fraza predominantă din Templul lui Solomon și funcționează așa:
E relativ ușor să fii în pace cu toți înăuntrul bisericii și să păstrezi o anumită sfințenie, nu-i așa? Sfințenia pentru Domnul nu începe între patru pereți ai unei instituții religioase, sau chiar în Templul lui Solomon. Această SFINȚENIE începe atunci când ne întoarcem cu spatele la Altar și plecăm de la biserică, întorcându-ne la viața noastră de zi cu zi, pentru că obiceiurile, gândurile, dorințele, trădările și distragerile blochează în noi această sfințenie. Chiar dacă ne rugăm și o căutăm înaintea Altarului, această sfințenie nu va exista.
Unde nu este efort zilnic pentru a fi pe placul lui Dumnezeu, nu va exista sfințenie. Cred că mai presus de toate acestea, Dumnezeu dorește sfințenie în intențiile noastre, în ideiile și planurile noastre. Lipsa acestei sfințenii permite creșterea lăstarilor răi de amărăciune, care nu ne îndepărtează doar de Dumnezeu, dar ne și aduc durere și îi fac pe cei din jurul nostru să se pângărească. Cine nu trăiește în sfințenie, are o durere interioară.
Sfințenia pe care vrea s-o vadă Dumnezeu în noi înșine, acolo unde poate vedea doar El și unde cuvintele frumoase nu sunt suficiente, nu se referă doar la faptul ca să avem grijă cu gândurile păcătoase și să respingem ce este rău, ci la purificarea intențiilor noastre mai profunde, acolo unde nu vede nimeni.
Sfințenia pentru Domnul este motivul pentru care dorim prosperitate? E pentru vanitatea noastră sau ca să-L cinstim pe Dumnezeu și să glorificăm Numele Lui?
Lucrăm ca să fim recunoscuți de oameni, sau ca să-L slujim pe Dumnezeu?
Sfințenie Domnului înseamnă puritate în intențiile mele!
Fără această Sfințenie nu putem să-L contemplăm pe Dumnezeu.
A colaborat: Bianca Carturani
Deixe o seu comentário