Episcopul Edir Macedo

Poala Lui Dumnezeu

Nu există alt cuvânt mai potrivit care să exprime măreția Locului Întâlnirii cu Dumnezeul Atotputernic al lui Avraam, decât cuvântul ALTAR.

Dumnezeu n-a creat Altarul, ca să servească drept scenă pentru spectacole de muzică gospel sau de muzică corală;

N-a creat Altarul, ca să servească drept platformă politică;

N-a creat Altarul, ca poporul să-i exalte pe oamenii care fac uz de el, în predică;

De asemenea, n-a creat Altarul, ca să transmită sentimente sau o credință emoțională;

Nu, de o mie de ori, nu!

Altarul a fost creat pentru sacrificiu.

Da, a fost creat numai ca ofertantul să vină să-și rezolve cea mai mare problemă, cu Dumnezeu: să se reîntoarcă la El.

Întotdeauna când Cel Prea Înalt S-a descoperit patriarhilor, profeților și slujitorilor, au fost imediat călăuziți să ridice un Altar și au sacrificat.

După visul minunat pe care l-a avut, Iacov a luat piatra care-i va servi drept pernă, a ridicat un Altar și a sacrificat pe el uleiul care i-a rămas din deșert. După aceea, a făcut o promisiune de credință (Geneza 28).

Totuși, Altarul este Locul de Întâlnire cu Dumnezeu, de încredințare necondiționată în mâinile Lui, de sacrificiu…

El a fost creat ca să primească ofrandele care-i reprezintă pe cei care sunt dispuși să asculte.

Ofrande sfinte și pure, simboluri ale Întâiului Născut al Lui Dumnezeu, Iisus.

Altarul este locuința Lui Dumnezeu pe Pământ.

Persoana încredințată Lui Dumenzeu, în sacrificiu, pe Altar, devine un Altar mobil al Duhului Sfânt.

Așa cum Altarul Îl reprezintă pe Dumnezeu pe Pământ, tot așa ofranda reprezintă viața ofertantului pe Altar.

Astfel, Altarul devine Poala Lui Dumnezeu, pentru ofertantul credincios;

Numai Altarul are autoritate să sfințească ofranda și să valideze prezența ofertantului în fața Celui Prea Înalt.

Pe de altă parte, dacă ofranda este murdară, ofertantul nu e acceptat înaintea Lui Dumnezeu.

Domnul Iisus îi consideră orbi pe cei care au valorizat mai mult ofranda decât Altarul, mai mult aurul decât Altarul care sfințește aurul.

De ce sunt acești oameni așa? Pentru că sunt carnali. Ochii lor sunt răi și văd ofranda numai ca valoare economică. Nu pot să discearnă valorile spirituale, deoarece dumnezeul acestei lumi îi ține orbi.

Și, dacă nu pot să vadă ofrandele ca simboluri ale propriei vieți pe Altar, cum vor vedea Altarul ca simbol al Lui Dumnezeu?

De aceea, Domnul Iisus i-a numit ipocriți și orbi.

”Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul sau altarul, care sfinţeşte darul?” Matei 23.19