Episcopul Edir Macedo

Nu voi mai fi niciodată la fel

Bună ziua, Domnule Episcop!

Mi-ar plăcea să împărtășesc experiența personală pe care am avut-o, cu privire la vizita la Templul lui Solomon, pe 31 iulie 2014.

Am făcut parte dintr-o delegație a Republicii Botswana. Înainte să plec, mă rugam mereu, ca Domnul să-mi vorbească în mod specific și să-mi garanteze 100% că n-ar trebui să-mi fac griji şi nici să renunț. Principala mea grijă era soțul meu, care e dependent de droguri. E dependent de alcool și marijuana, iar a trăi cu o persoană dependentă e o provocare, din moment ce responsabilitățile familiale sunt ignorate, iar banii sunt cheltuiți pe droguri.

În timp ce aşteptam ca ușile Templului să fie deschise, Îi aminteam, încă, Lui Dumnezeu, să aibă milă de mine. Cum mă săturasem de efectele drogurilor asupra familiei mele, aveam nevoie de o îndrumare cu privire la ce să fac, pentru mine și copiii mei, şi cum să-mi ajut soțul. Chiar Îi spuneam Lui Dumnezeu să facă în aşa fel, încât să-mi răspundă la toate rugăciunile făcute în Templul Lui.

Ușile s-au deschis și leviții ne-au sfătuit să ne aşezăm unde erau căşti, ca să putem avea acces la traducerea în Engleză. Domnule Episcop, Dumnezeu mi-a vorbit în mod specific, aşa cum I-am cerut.

Primul episcop a vorbit despre „duhul de dependenţă”, care nu se tratează, în ciuda tratamentelor în materie de știință și medicină, şi despre faptul că numai Dumnezeu poate să vindece dependenţa. A început să ne împărtăşească că şi dânsul a fost dependent de droguri, nu numai de medicamente, ci şi de multe droguri. Imediat, mi-am dat seama că îmi făceam griji pentru ceva ce ştiinţa, medicina şi cercetătorii n-au putut să găsească o soluție, și că Singurul care putea să mă ajute era IISUS HRISTOS!!!

Am făcut o rugăciune de pocăință şi iertare, ca să nu mă mai îngrijorez din cauza a ceva care e mai presus de mine și m-am încredinţat, complet, Domnului. Am realizat şi motivul pentru care îmi făceam griji: faptul că I-am dat problema Domnului, dar am luat-o iarăşi, înapoi.

De ce nu pot să mă încredinţez Lui Dumnezeu și să-I las Lui problema, în întregime, ca să continui cu credința mea? I-am spus, de asemenea, Lui Dumnezeu: aceluiași Duh, căruia I S-a încredinţat acest episcop care vorbeşte acum, Îi voi încredinţa şi eu pe soțul meu și nu mă voi întoarce niciodată să vizitez această problemă, din moment ce nu e a mea.

Episcope, ca şi cum asta n-ar fi fost de ajuns, când aţi venit la Altar și aţi cerut tuturor preoţilor care înainte, erau dependenţi, să se ridice, m-am uitat la ei și am zis: Doamne, Dumnezeul meu, mulțumesc mult! Soțul meu e în totalitate al Tău, iar speranța mea pierdută a fost, imediat, reînnoită, pentru că, într-adevăr, așa cum Iisus e același ieri, astăzi și mâine, tot aşa şi soțul meu va da, la Centrul de Ajutor Spiritual, o mărturie cu privire la viața din zilele în care a folosit droguri şi la viaţa din yilele în care a renunţat să le mai folosească, și sunt convinsă că asta va fi în acest an.

Mulțumesc mult, domnule episcop, pentru Centrul de Ajutor Spiritual din întreaga lume, iar când va veni timpul să dormiţi somnul veşnic, credeţi-mă, nu voi plânge şi nu voi fi tristă, ci voi celebra o viață bine trăită ca ales de Dumnezeu, ca să reînvie credința oamenilor prin sacrificiu, în secolul 21. Credința în acțiune va continua pentru totdeauna, iar eu sunt foarte fericită că am această credință și că am fost aleasă de Dumnezeu, ca să renunţ la suferință și să împărtășesc acest mesaj cu alţi oameni, care suferă.

M-am întors plină de bucurie, energie și o dorință puternică să slujesc mai mult decât am arătat mai sus, ca să împărtășesc, să vorbesc despre Dumnezeu, ori de câte ori am ocazia… Deja, nu-mi mai fac griji. Sunt 100% sigură de ceea ce am cerut.

Dumnezeu să vă binecuvânteze, domnule episcop!

Daisy Peloewetse – Botswana