Locurile uscate sunt pentru…
Într-una dintre primele mele vizite la Templu, a rulat pe ecran un verset pe care nu-l mai observasem niciodată.
”Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război şi-i face fericiţi; numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate” (Psalmi 68.6).
Gândiți-vă bine. Asta desființează acea teorie religioasă, potrivit căreia o viață mizerabilă e o încercare de la Dumnezeu și o responsabilitate a fiecăruia dintre noi pentru viața noastră.
Biblia e foarte clară cu privire la rolul Lui Dumnezeu. Nu există nicio îndoială în privința a ceea ce vrea El să facă în viața celor care-L slujesc: promisiunea nu e numai pentru viața de apoi, ci și pentru ziua de azi, pentru acum.
Dumnezeu acoperă toate nevoile noastre. Sau, cel puțin, asta e ce vrea El să facă. Sunteți singur? Dorința Lui Dumnezeu e să trăiți în familie. Asta e ce vrea El să facă pentru dumneavoastră. Trăiți o viață meschină, de sărăcie, de robie? Dumnezeu vrea să vă dea prosperitate (interesant, nu? Cei care ne critică când vorbim despre prosperitate, Îl critică pe Cel care a scris Biblia…).
Dar, de ce nu s-a întâmplat asta în viața tuturor? De ce avem atâția oameni buni care suferă, care trăiesc din înfrângere în înfrângere? De ce atâția credincioși nu au prosperitate în niciun domeniu și continuă să trăiască din firimituri, într-o viață mizerabilă?
Ultima frază ne lovește ca un glonț: Numai cei răzvrătiți locuiesc în locuri uscate. M-am uitat la această frază pe ecran și, chiar dacă ea a dispărut din câmpul meu vizual, nu mi-a ieșit din minte. ”Numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate”… Versetul nu oferă nicio scăpare. Nu spune că unii dintre cei care locuiesc în locuri uscate sunt răzvrătiți. Dacă ar fi spus „cei răzvrătiți locuiesc în locuri uscate”, aș putea crede că sunt mai mulți oameni acolo, cu ei, ceea ce ar ușura situația multor creștini. Cu toate astea, spunând că ”numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate”, Biblia e categorică și tăioasă. „Numai” e un termen al excluderii. Nimeni, în afară de cei răzvrătiți, nu locuiește în locuri uscate. Sunt locuri exclusiv pentru ei.
Așadar, am fugit la Biblie, să văd dacă contextul va salva înțelegerea. Uneori, un verset izolat poate să ofere o idee greșită a ceea ce vrea să spună textul și, citind versetele de dinainte și după, vedem că acel verset înseamnă ceva complet diferit. Dar, dimpotrivă, contextul doar a confirmat ce a spus versetul. Întregul capitol vorbește despre faptul că Dumnezeu e impresionant de puternic, vorbește despre grija pe care o are El față de poporul Său. Numai cine e de partea celui rău nu e cu El. Atât de simplu.
Persoana care participă la slujbe în fiecare săptămână, care își face rugăciunile frecvent, care oferă daruri și care, poate, are o funcție în Centrul de Ajutor Spiritual, dar care locuiește într-un loc uscat, care are o viață mizerabilă, nefericită și asuprită, poate nu va înțelege… „de ce se întâmplă asta cu mine? Fac totul bine! Nu fac nimic greșit!” Ea nu s-ar considera niciodată răzvrătită. Cum poate să fie răzvrătit cineva care trăiește în Centrul de Ajutor?
Totuși, ce consideră Dumnezeu, e ceva ce nimeni altcineva nu vede. E ceva din profunzimea ființei noastre. Felul Lui de a vedea oamenii… invidia, bârfa, uneori chiar și în ton de glumă… suferința, lipsa de control, minciuna, lipsa de teamă, lipsa reverenței, lipsa de respect față de părinți, față de soț, față de legi… Dicționarul DEX`09 și Dicționarul de Sinonime (2000) definește „răzvrătit”-ul în felul următor:
1.Răsculat, revoltat. 2.Agitat, clocotitor, frământat, fremătător, învolburat, tulburat, tumultuos, zbuciumat.
Răzvrătit e cel care nu se supune autorității Lui Dumnezeu și nu respectă autoritățile de aici, de pe Pământ. E cel care refuză să asculte. Nu se supune disciplinei Celui Preaînalt. Vrea să facă totul, prin puterea propriului braț. Crede că poate să păcălească regulile, vrea ca lucrurile să fie în felul în care el crede că trebuie să fie, nu-i pasă ce crede Dumnezeu despre el.
Cel răzvrătit crede că e revoltat, însă cel revoltat se teme de Dumnezeu și-L respectă. Cel revoltat e indignat împotriva situației, nu împotriva Autorității. Tocmai pentru că știe că Dumnezeu e puternic, nu acceptă o situație care e împotriva a ce este scris.
Răzvrătitul nu ascultă de Dumnezeu. Nu ascultă, pentru că nu vrea să sacrifice cu adevărat. Poate îi e ușor să pună bani pe Altar, dar nu vrea să-și pună voința pe Altar. Să mă scuze cei religioși, dar cine a locuit în locuri uscate e în categoria răzvrătiților. Și, e bine să-și corecteze calea, cât încă e timp. E singurul mod, ca cel singur să trăiască fericit în familie, iar prinșii de război să fie eliberați, obținând prosperitatea. Asta e ce vrea Dumnezeu. Iar El așteaptă doar atitudinea căinței din partea celui sincer, chiar dacă până astăzi, a fost răzvrătit.
Deixe o seu comentário