Domnul Oștirilor ne promite că încă odată ne va face să vedem diferența între cel drept și cel pervers, între cel ce Îl slujește și cel ce nu Îl slujește.
Fiecare promisiune biblică este o profeție, o juruință a lui Dumnezeu. Indiferent de ce ar fi, ea se va îndeplini.
Se va îndeplini în viața celor ce cred cu adevărat.
Şi ce trebuie să fie făcut pentru a vedea această diferenţă în viață?
Manifestarea clară și obiectivă a credinței.
Credința supranaturală este unicul canal de comunicare între creatură și Creator. Acest tip de credință se referă la atitudine în legătură cu fiecare Promisiune a lui Dumnezeu.
Ea, de la sine, deja cere manifestare, dispoziție, dăruire și dedicare a vieții, datorită naturii sale Divine.
Nu se poate manifesta această credință fără o atitudine concretă.
Fiind abordat de doi orbi Iisus a întrebat:
”Credeți că pot face aceasta? Ei i-au spus: Da, Doamne. Atunci le-a atins ochii, spunând: Fie-vă conform credinței voastre.” Matei 9.28-29
Acest lucru arată că manifestarea Puterii lui Dumnezeu este supusă acordului credinței fiecăruia.
Înainte să îi vindece, prima dată Iisus i-a întrebat dacă ei cred. El putea să îi vindece, totuși, ei trebuiau să corespundă cu credința. Caz contrar, nu se putea face nimic.
Îndeplinirea promisiunilor este supusă siguranței interioare a fiecăruia. Binecuvântările sunt gratuite, dar Dumnezeu cere o credință materializată.
Iisus iartă păcătosul, dar acesta trebuie să abandoneze păcatul. Adică, există iertare, dar concretizarea ei depinde de cel iertat, să abandoneze păcatul. Acest lucru se numește căință de păcate, sau pocăință.
Așa funcționează credința supranaturală.
Domnul spune:
”Iar cel drept va trăi prin credință; dar dacă cineva dă înapoi, sufletul meu nu își va găsi plăcerea în el.” Evrei 10.38
Dacă nu ar exista necesitatea credinței practice, creștinii s-ar relaxa și ar pierde războiul zilnic împotriva infernului.
Din acest motiv, este necesar să se prezinte plângerea, să se revendice motivele, să se ceară, să se caute, să se bată la ușă, să existe rugăciune, să se facă post, în fine, să se dezvolte credința.
Ca Avraam să aibă o viață diferită a trebuit să asculte zi de zi; același lucru a fost și cu ceilalți eroi ai credinței din trecut.
Acum, oare este diferit astăzi?
Cine vrea să aibă o viață diferită față de ceilalți trebuie să arate diferența credinței sale. Caz contrar…
Juruința credinței este o cerință a propriei credințe.
”Atunci vă veți întoarce și veți discerne între cel drept și cel stricat, între cel ce servește pe Dumnezeu și cel ce nu îl servește.” Maleahi 3.18
Leave A Comment