Îmbrăcați, nu dezbăcați
”Ştim, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer de la Dumnezeu, o casă care nu este făcută de mână, ci este veşnică. Şi gemem în cortul acesta, plini de dorinţa să ne îmbrăcăm peste el cu locaşul nostru ceresc, negreşit, dacă atunci când vom fi îmbrăcaţi nu vom fi găsiţi dezbrăcaţi de el” (2 Corinteni 5.1-3)
Corpul este casa pământească a acestui cort, este ceva provizoriu.
Corpul pe care-l aveți, indiferent cât de puternic sau frumos ar fi, într-o zi va muri. Atunci când se va întâmpla asta, și se va întâmpla mai devreme sau mai târziu, unde-și va trăi sufletul dumneavoastră întrega veșnicie?
În iazul de foc și pucioasă împreună cu diavolul, fiara, falsul profet, moartea și tot iadul? Nu! Nu cred că vreți asta.
Avem de la Dumnezeu o clădire, o casă făcută nu de mâini omenești, ci veșnică, care va fi locuința cerească a sufletului nostru.
Dar, cum totul în viața are o condiție, condiția pentru a părăsi această casă pământească și a trăi în locuința cerească nu este să fim dezbrăcați, ci îmbrăcați.
Numai îmbrăcați în Armătura Lui Dumnezeu (Efeseni 6:10), în Duhul Sfânt, vom putea să stăm fermi împotriva tuturor uneltirilor diavolului, și, de asemenea, vom rezista în ziua cea rea, iar după ce vom învinge totul, vom rămâne în picioare.
În ziua cea rea gemem, suferim necazurile în numele credinței noastre. Dar, odată îmbrăcați, totul trece, totul se termină.
Cu toate astea, cei care se găsesc goi spiritual, cad în prima capcană a diavolului și nu suportă ziua cea rea.
Pe scurt:
Dacă vreți ca sufletul dumneavoastră să trăiască în locuința cerească, atunci când această casă pământească se va desface, nu puteți fi gol, ci îmbrăcat în Armătura Lui Dumnezeu, care vă va oferi posibilitatea de a rămâne și a prevala întotdeauna.
Episcopul Macedo
Deixe o seu comentário