Episcopul Edir Macedo

A 12 a Zi a Postului lui Daniel – Dezvoltare…

Dezvoltare…

A 12 a Zi a Postului lui Daniel

Odată ce femeia rămâne însărcinată, în fiecare lună ea știe că copilul trebuie să se dezvolte.

Dacă copilul din pântecele ei nu se mai dezvoltă, medicul o informează că sarcina ei este riscantă. În orice moment ea poate să aibă un avort spontan.

Dacă bebelușul se dezvoltă bine, el se naște la sfârșitul celor 9 luni. După naștere, el evoluează; în primele luni începe să ia în greutate, să crească, să meargă de-a bușilea și să meargă în primul an de la naștere.

Dacă în primul an și în al doilea nu vorbește și nu merge, părinții știu că sunt în fața unei mari probleme, pentru că copilul a crescut perfect, totuși, nu s-a dezvoltat.

Cum să aducem aceasta în zilele noastre? Cum să aducem asta pentru nevoile bisericii?

Individul este la biserică (pântecele), a venit la biserică și lucrul normal este ca el să-și dezvolte viața cu Dumnezeu cu ajutorul îndrumărilor din Cuvântul lui Dumnezeu. El începe să-și dezvolte partea spirituală (comuniunea cu Dumnezeu prin rugăciune, post, citire și meditare zilnică din Cuvântul lui Dumnezeu, etc) până când are loc nașterea din nou.

Câți nu au ajuns într-o zi la biserică (pântecele) să caute o minune, chiar au primit ceva de la Dumnezeu folosindu-și credința, dar nu au vrut să aibă un angajament cu Dumnezeu, nu și-a dezvoltat viața cu El, nu s-au botezat în apă și au ajuns să plece de la biserică (pântecele). Într-adevăr au fost ”avortați”.

Mai sunt și cei care au ajuns la biserică, L-au acceptat pe Domnul Iisus, s-au dezvoltat, s-au născut din nou, dar după aceea și-au stopat dezvoltarea și azi sunt vechi la biserică, totuși au un trup de copil, adică, sunt la biserică dar încă nu au primit Duhul Sfânt.

De ce?

Pentru că nu s-au mai dezvoltat.

Și mai rău, mulți se gândesc că e ceva normal.

”Cu privire la aceasta avem multe să vă spunem, dar este greu de explicat, pentru că aţi ajuns greoi la pricepere. De fapt, cu toate că acum trebuia să fiţi învăţători, voi aveţi din nou nevoie de cineva care să vă înveţe adevărurile elementare despre cuvintele lui Dumnezeu; aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare. Oricine se hrăneşte cu lapte nu este obişnuit cu învăţătura despre dreptate, pentru că este copil. Însă hrana tare este pentru cei maturi, care, prin practică, şi-au antrenat capacitatea de înţelegere pentru a distinge binele de rău.” (Evrei 5:11-14)