Prieteni sau duşmani? (I)

//Prieteni sau duşmani? (I)

Prieteni sau duşmani? (I)

„O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă de la mine, oameni setoşi de sânge! Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!” (Psalmul 139:19,20)

Aşa cum Dumnezeu are războinicii Lui, care îşi varsă propiul sânge pentru El, diavolul are şi el, „copii lui” care sunt şi ei războinici şi intră în bătălie şi au misiunea de a vărsa sânge nevinovat. Ei fac asta pentru a-i face plăcerea stăpânului lor.

Noi vărsăm sângele pentru a face ceea ce este corect, pentru ca poporul să fie salvat şi să obţină beneficii, dar fii diavolului îşi varsă sângele pentru ca poporul să sufere, să fie necăjit, oprimat şi să se revolte împotriva lui Dumnezeu. Răul se foloseşte de persoane răutăcioase pentru a-şi trimite propia lui răutate împotriva campaniilor, provocărilor, rugăciunilor, evanghelizărilor şi al tuturor lucrurilor care au legătură cu Dumnezeu. Se dovedeşte astfel că aceste persoane sunt inamicii lui Dumnezeu.

Cine este un răutăcios? Este acela care vede lucrurile cu răutate şi care are intenţii ascunse. Nu le vede cu puritate, cu dreptate şi adevăr.

„Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc şi să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?” (Psalmul 139:21)

E ca şi cum persoana I-ar zice Propiului Dumnezeu: „Tu nu mă cunoşti Doamne? Nu vezi sinceritatea inimii mele? A atitudinilor mele? A sângelui meu? A sacrificiului meu de pe altar? Atunci eu îţi voi demonstra Doamne! „Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc?”

Cine sunt cei care Îl urăsc pe Dumnezeu? Sunt „oamenii sângelui” cei ce varsă sânge nevinovat, sângele celui suferind. Aceştia sunt duşmanii lui Dumnezeu şi în consecinţă sunt şi ai mei şi ai tăi. Noi trebuie din cauza aceasta să-i urâm şi nu pe persoane ci pe demoni pentru că cine face ca ei să verse sângele oamenilor este propiul diavol.

Dacă nu vărsăm sânge pentru Dumnezeu, atunci vărsăm pentru diavol! Altfel spus: Dacă persoana nu sacrifică pentru Dumnezeu, atunci, sacrifică pentru diavol. Dacă nu îi slujesc lui Dumnezeu, atunci, ei îi slujesc diavolului. Dacă nu Îl mulţumesc pe Dumnezeu, atunci îl mulţumesc pe diavol.

„Nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul, şi va iubi pe celălalt sau va ţine numai la unul, şi va nesocoti pe celălalt…” (Luca 16:13)

Eu urăsc! Nu accept ca persoanele să îşi verse sângele din cauza unei boli, a sărăciei, a unei probleme familiale sau spirituale, din cauza unei probleme sentimentale sau din cauza unui blestem ce dăinuieşte de generaţii. Nu accept! Într-adevăr, eu urăsc asta şi chiar mi-e scârbă de asta. De ce? Pentru că sunt duşmnii Lui şi mi-e scârbă de cei ce se ridică împotriva Lui.

Atât bărbatulş cât şi femeia lui Dumnezeu urăsc ceea ce este nefavorabil şi care se ridică împotriva lui Dumnezeu, fie acest lucru ce o fi: sărăcia, ranchiuna, boala, despărţirea, idolatria sau chiar acţiuniile oculte. Ei urăsc lucrurile astea pentru că ştiu că şi Dumnezeu le urăşte.

„Da, îi urăsc cu o ură desăvârşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.” (Psalmul 139:22)

Poate că tu te întrebi: „Dar, cum aşa…ură? Ură desăvârşită! Asta pentru că pur şi simplu nu acceptăm. Vă amintiţi care au fost ultimele cuvinte ale lui Iisus când era pe cruce? „S-a isprăvit” (Ioan 19:30) Oamenii lui Dumnezeu care au sângele pe altar, au de asemenea aceste cuvinte pe buze: „Ura mea contra răului este desăvârşită” Eu nu sunt revoltat doar o zi, două, o săptămână, o lună, un an etc. Eu sunt revoltat în fiecare zi, în fiecare secundă şi în fiecare clipă.

De ce? Pentru că îi urăsc cu o ură desăvârşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei. Adică, cine sunt duşmanii mei? Duşmanii mei sunt duşmanii dvs. şi duşmanii lui Dumnezeu şi de aceea îi urăsc. Nu urăsc persoanele, ci ceea ce le face să fie rele. De aceea, nu are nimic de a face cu fiinţa umană, dar eu urăsc tot ceea ce face ca viaţa ta să fie rea şi anume: egoismul, minciuna, idolatria, mizeria, despărţirea, etc.

Puteţi vedea că atunci când un bărbat sau o femeie a lui Dumnezeu, nu urăsc ceea ce este o scârbă înaintea lui Dumnezeu, ei devin, de asemenea, duşmanii lui Dumnezeu. Când devenim duşmanii lui Dumnezeu ne transformăm automat în prietenii diavolului care este inamicul lui Dumnezeu.

 

 

 



By |2011-06-28T14:34:12+03:00iunie 28th, 2011|Fără Categorie|0 Comments

About the Author:

Leave A Comment