Marea dilemă…

„Nu aștepta ca lucrurile să se îmbunătățească, ca să faci ce e DREPT, alege să faci ce e DREPT, ca lucrurile să se SCHIMBE”.

E ca și cum ar exista un acord tacit: „Dacă viața mea se va îmbunătăți sau va fi bună, voi deveni un om bun și voi face ce e DREPT! În caz contrar, nu mă interesează, pentru că, dacă viața mea e grea, de ce ar trebui să fac ce e drept sau să fiu un om bun?”.

Poate nu credeți, dar există mai mulți oameni de genul ăsta, decât vă imaginați. Își petrec viața făcând „acorduri tacite”, chiar și cu Dumnezeu, decid să-L recunoască, să asculte de El, să sacrifice pentru El sau chiar să-L iubească, dacă El le va satisface cerințele… în caz contrar, aleg să-L renege, să-L părăsească sau chiar să-L blesteme.

De multe ori, nimic din toate astea nu este exprimat, totuși, Dumnezeu, mai bine decât oricine, cunoaște inima omului și știe când cineva acționează din interes sau când are intenții bune. Dar, să le luăm pe rând. Ce înseamnă ”să faci ce e DREPT?”. Înseamnă să faci ce e adevărat și corect, să faci ceva ce nu ridică îndoieli, care nu poate fi pus sub semnul întrebării. În ce împrejurări sau cu privire la ce subiecte trebuie sau putem să facem ce e drept?

În orice împrejurare sau cu privire la orice subiect: în momentele noastre bune sau rele; față de oamenii buni sau răi; în lucrurile „lipsite de importanță” sau importante, indiferent dacă vom câștiga sau vom pierde din cauza asta. A face ce e drept trebuie să fie ceva independent de tot, chiar și de propria noastră voință.

Acesta este „acordul tacit” pe care viața, DUMNEZEU, îl face cu noi: „fă ce e drept, independent de tot și de toți, și vei vedea în viața ta schimbările după care tânjești atât de mult”. Experimentați acest acord tacit, și vedeți dacă este adevărat sau nu!