Fii o persoană prezentă

Cartea 1Samuel ne relatează povestea unui om cinstit ce avea două femei, Penina şi Ana, una era nedreaptă şi cealaltă era cinstită. „El avea două neveste; una se numea Ana, iar cealaltă Penina. Penina avea copii, dar Ana n-avea.” (1Samuel 1:2)

Prima soţie a lui Elcana era Ana, cea care nu putea să facă copii şi în acele timpuri, la fel cum se mai întâmplă şi astăzi în anumite culturi, bărbatul avea dreptul să aibă mai multe soţii, cu atât mai mult dacă prima soţie nu era fertilă. Elcana avea aşadar acest drept şi chiar crezând în Dumnezeu, nu a vrut să aştepte după Divinitate.

El ne respectă deciziile fiecăruia dintre noi, iar dacă cineva vrea să-şi rezolve problemele în felul lui, va avea mai multe „şanse” să creeze alte necazuri pe lângă acestea. Aşa s-a întâmplat şi cu mine şi cred că şi cu dvs. este la fel.

Aşa a fost şi cu Elcana care nu a dorit să aştepte şi repede şi-a luat altă femeie.

„Omul acesta se suia în fiecare an din cetatea sa la Silo, ca să se închine înaintea Domnului oştirilor şi să-I aducă jertfe. Acolo se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, preoţi ai Domnului. (…)

Elcana, bărbatul ei, îi zicea: „Ano, pentru ce plângi, şi nu mănânci? Pentru ce ţi-este întristată inima? Oare nu preţuiesc eu pentru tine mai mult decât zece fii?” (1Samuel 1:3,8)

Ana nu putea să-i răspundă la întrebări pentru că una e să fi soţie şi alta e să fi mamă. Biblia nu spune că Elcana o iubea pe Penina ci ea a fost folosită doar pentru naşterea de fii, cea iubită fiind Ana. Problema era că aceasta din urmă era sterilă şi Penina o enerva şi o umilea zicându-i că ea, Penina nici măcar nu este soţia lui bună şi tot îi face copii lui Elcana.

Ana era cea iubită şi pentru ea Elcana făcea mai mult decât se face în mod obişnuit arătându-i astfel iubirea şi fidelitatea sa. Şi Dumnezeu ce a făcut în situaţia aceasta? Nimic, pentru că El respectă credinţa şi deciziile fiecăruia dintre noi deoarece ele sunt personale. Astfel, având în vedere că credinţa este personală, Ana trebuia să facă partea ei. Ea mergea la templu însă nu o făcea spiritual ci era acolo numai cu trupul şi astfel se întâmpla după cum Scripturile ne relatează: Ea stătea tristă şi abătută în Casa lui Dumnezeu. Astăzi, deasemenea există multe persoane care fac aşa fiind triste şi abătute chiar şi la biserică, mai ales atunci când aud mărturisirile celorlalţi, când se simt iritate de o anumită predică sau de vre-o campanie.

Dacă dvs. sunteţi prezent doar fizic şi nu spiritual, în mintea dvs. la 100 de cuvinte pe care le auziţi, înlăturaţi 1000. Participaţi la slujbă dar nu înţelegeţi numic. Dvs. sunteţi unic(ă) şi credinţa dvs. la fel, aşa că folosiţi-o pentru a putea să degustaţi beneficiile ei. Astfel, Dumnezeu va fi glorificat, familia dvs. va fi binecuvântată şi îi veţi evangheliza chiar şi pe duşmanii dvs. prin mărturisirea vie ce veţi deveni. Veţi fi realizat şi vă veţi câştiga echilibrul emoţional.

Continuare

Elcana lupta pentru căsnicia lui pentru că credea în Dumnezeu şi o iubea pe Ana. El îşi făcea partea lui mergând în fiecare an la templu şi oferind jertfe pentru el, pentru Penina şi copiii lui şi deasemenea pentru Ana. Când venea rândul Anei, el făcea totul cu cea mai mare grijă atenţie şi oferea cea mai bună jertfă. Problema era că Ana nu făcea partea ei ci, aştepta ca ofrandele, rugăciunile şi iubirea soţului să facă şi partea ei. Aşa nu merge şi este normal ca Dumnezeu să nu facă nimic pentru că-i respecta caracterul ei individual ce nu era integrat în relaţia cu Dumnezeu şi liberul său arbitru ce nu-L alesese pe El până atunci.

Ea a făcut o juruinţă, şi a zis: „Doamne, Dumnezeul oştirilor! Dacă vei binevoi să cauţi spre întristarea roabei Tale, dacă-Ţi vei aduce aminte de mine şi nu vei uita pe roaba Ta, şi dacă vei da roabei Tale un copil de parte bărbătească, îl voi închina Domnului pentru toate zilele vieţii lui, şi brici nu va trece peste capul lui.” (1Samuel 1:11)

Cel de-al treilea secret pentru a obţine răspunsul lui Dumnezeu este să te rogi desluşit şi complet, iar ana a îndeplinit această cerinţă spunând că vrea un copil de parte bărbătească. Ca Ana să scape de ruşine, avea nevoie să i se nască un băieţel pentru că ân trecut băiatul valora mult mai mult decât fata şi toţi părinţii doreau băieţi. Astfel, copilul de parte bărbătească născut în acele vremuri, reprezenta tăria soţului.

„…îl voi închina Domnului pentru toate zilele vieţii lui, şi brici nu va trece peste capul lui.” a mai spus ea promiţând că fiul ei va fi un rob al lui Dumnezeu şi aşa a şi fost. Fiul născut de Ana a fost unul din cei mai mari prooroci din câţi au existat în lumea întreagă. Numele lui era Samuel.

Dumnezeu face minuni mai mari decât îţi poţi imagina şi decât îţi poţi dori, dar este nevoie catu să faci partea ta, cu rugăciuni, posturi, strigăte de ajutor către El pentrua reuşi să cucereşti ceea ce doreşti. Căci tu trebuie să faci partea pentru tine şi nu altul:

„Când l-a înţărcat, l-a suit cu ea, şi a luat trei tauri, o efă de făină, şi un burduf cu vin. L-a dus în casa Domnului la Silo (…) Şi s-au închinat acolo înaintea Domnului. (1Samuel 1:24,28)

„Când a cercetat Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată, şi a născut trei fii şi două fiice. Şi tânărul Samuel creştea înaintea Domnului.” (1Samuel 2:21)

Prin convingerea, dedicaţia, ofranda, promisiunile, rugăciunile şi posturile tale, te vei face prezent înaintea lui Dumnezeu şi asta te va face să fi realizat căci Dumnezeu vă va da ceea ce Ana a cerut şi mult mai mult decât asta. Ana a cerut un fiu şi Dumnezeu i-a mai dat pe lângă alţi cinci. Fiţi o persoană „prezentă” şi veţi vedea mai mult decât vă puteţi imagina sau dori.