Cum să imităm Perfecțiunea?

”Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un Mare Preot milos şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului” (Evrei 2.17)

Domnul Iisus ne poruncește să fim imitatorii Lui. Dar, cum să-L imităm, când El n-a păcătuit cu nimic? Tocmai de aceea! Domnul Iisus a fost ispitit în absolut tot, a fost supus la aceleași sentimente ca mine și ca dumneavoastră, inclusiv la cele fizice, emoționale și sentimentale. I-a fost foame, a plâns, a fost trădat, n-a avut sprijinul familiei la început și multe alte lucruri s-au întâmplat, așa cum s-au întâmplat și se întâmplă cu mine și cu dumneavoastră. Și în nimic n-a deviat de la obiectivul Lui, care este să facă Voia Tatălui.

Acum, cu ce scop ne-a eliberat Dumnezeu, ne-a mântuit și ne-a uns cu Duhul Său? Ca să spuneți „sunt creștin?”. Sigur că nu! Ca să facem Voia Tatălui, să-I slujim. Sigur, aceluia care Slujește Lui Dumnezeu, Iisus i-a spus: „Pe cine Mă slujește, Tatăl îl va onora”. Aici intră în scenă Credința activă, Credința-Inteligentă, Credința revoltată împotriva a tot ce ne ispitește să ne despărțim de Dumnezeu sau tot ce nu vine de la El.

Domnul Iisus clarifică faptul că dumneavoastră și cu mine trebuie să fim „îmbrăcați în alb”, care înseamnă puritate. Iar El poate să ne curățească, să ne purifice, ori de câte ori va fi necesar, cu condiția să recunoaștem, să mărturisim și să renunțăm la păcat. De aceea, să urâți păcatul! Pentru că, acelora care, chiar dacă cunosc Adevărul, continuă să păcătuiască, le va fi descoperită goliciunea, ca în cazul acelora care, odată, au fost printre noi și au păcătuit, și-au ascuns greșeala, punând la îndoială Cuvântul și jucându-se cu Lucrarea Lui Dumnezeu, cu Sfințenia. Ce ne cere Dumnezeu, mie si dumneavoastră, nu e perfecțiunea, ci El cere de la fiecare dintre noi sfințenie, care e despărțirea de tot ce ne ispitește să ne contaminăm și să ne murdărim.

Dacă faceți o greșeală, un păcat, căci este omenește, nu trebuie să vă concentrați asupra greșelii și nici să încercați s-o ascundeți, pentru că cele 3 persoane care trebuiau să vadă au văzut și acestea au fost Dumnezeu, diavolul și dumneavoastră! Acum, rămâne la latitudinea dumneavoastră să recunoașteți, să cădeți în genunchi și să mărturisiți față de Dumnezeu ca să vă ierte, să vă ridicați și să-l călcați în picioare pe diavol. Fiindcă, în caz contrar, veți rămâne îngenuncheat.

Atunci, vedeți că ce așteaptă Dumnezeu este să fim asemenea Lui în toate lucrurile, cum spune Textul Sacru. El a trebuit să Se asemene fraţilor Săi, cu alte cuvinte, cu dumneavoastră și cu mine, ”ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un Mare Preot Milos şi Vrednic de Încredere”. Adică, El mijlocește pentru noi, El înțelege durerea, slăbiciunea și nevoia dumneavoastră, însă nu vrea să vă distrugeți și să cădeți, ci să faceți ispășire, să mijlociți.