Ce vom zice, dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulţească harul? Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat? (Romani 6:1,2)
Cel care moare nu mai are dorinţă şi nici voinţă şi aşa se întâmplă şi cu cea ce este mort faţă de „eul” tău, faţă de voinţa ta. Astfel, dacă greşelile pe care le-ai făcut sunt moarte faţă de tine, tu nu te mai întorci la ele.
„Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în moartea Lui?” (Romani 6:3)
Toţi cei care au fost botezaţi în Iisus Hristos, şi-au îngropat efectiv „eul” şi nu ignoră ceea ce au făcut, nu dispreţuiesc ceea cea au făcut când s-au botezat pentru că ei iau în considerare ceea ce a pătimit Hristos pe cruce pentru ei.
„Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.” (Romani 6:4)
Începând din momentul în care persoana îşi lasă în urmă vechea viaţă şi devine o nouă făptură înviând la ieşirea din apa botezului, ea trăieşte o nouă viaţă cu Dumnezeu, în pace, echilibru emoţional şi convingere ce este menită să o facă să ia deciziile corecte şi în consecinţă să se bucure de beneficiile alegerilor făcute cu toată convingerea.
„În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui.” (Romani 6:5)
Cel ce îşi oferă întreaga fiinţă lui Hristos, în mod asemănător cu ceea ce El a făcut pentru noi, învie ca să trăiască o viaţă plină de cuceriri şi victorie. Aşa cum Lui I-a fost dată toată puterea asupra cerului, pământului şi asupra a ceea ce este sub pământ, aşa, acest botezat care sacrifică, cucereşte dominarea totală asupra tuturor ariilor vieţii sale.
„Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului;” (Romani 6:6,7)
Când voinţele, maniile, obiceiurile şi „eul” nostru sunt îngropate şi crucificate, încetăm să mai fim sclavi, să mai fim dominaţi de tot ceea ce ne domina înainte şi anume: greşelile, păcatele, emoţiile, gândurile şi sentimentele negative precum şi tot ceea ce ne depărta de Dumnezeu, pentru că sângele pe care-l oferim pe altar ne ia apărarea şi ne dă accesul către Prezenţa şi către Puterea Lui. Prin asta avem puterea de a rezista răului, iar acesta fuge de la noi. În cazul în care dvs. care citiţi acest mesaj încă sunteţi sclavul lucrurilor despre care tocmai am vorbit, asta înseamnă că încă nu v-aţi crucificat vechea natură, încă nu v-aţi smerit în „eul” dvs. şi de aceea, viaţa însăşi vă umileşte, pentru că cine nu se umileşte, va fi umilit şi cine se umileşte pentru Dumnezeu, va fi înălţat.
Cel care este o nouă fiinţă în Hristos nu mai este dominat de moarte şi de nimic din ceea ce duce la aceasta, sub orice formă ar fi ea (fizică ori spirituală). Începând din momentul în care trăieşti cu Hristos o viaţă nouă, viciile, bolile, mizeria, certurile, insuccesul la şcoală, insuccesul profesional şi cel general nu te mai domină ci acum tu domini asupra acestor lucruri. Tu triumfi, învingi şi subjugi tot ceea ce înainte de călca în picioare pentru că pe cine deja este mort, nimeni nu-l mai poate omorî odată ce deja a murit.
„Fiindcă prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, o dată pentru totdeauna; iar prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu. Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 6:10,11)
Acum, odată pentru întotdeauna începi să trăieşti pentru Dumnezeu fiind în comuniune şi având intimitate cu El. Relaţia ta cu Dumnezeu este aceea de Tată Ceresc-fiu (fiică). De acum înainte trăieşti co convingere asupra a tot ceea ce înseamnă Dumnezeu. Eşti mort faţă de trecutul tău, faţă de traumele, complexele şi de tot ceea ce te rănea înainte.
„Deci păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor şi să nu mai ascultaţi de poftele lui.” (Romani 6:12)
Chiar şi aşa, trebuie să fi întotdeauna atent şi dezbrăcat de tot ceea ce răul poate să se folosească în această lume ca de exemplu: de fanteziile tale ce îţi pot trezi poftele (sentimente şi emoţii). Trebuie să fi în permanenţă dezintoxicat de tot gunoiul acestei vieţi.
„Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre, ca nişte unelte ale nelegiuirii; ci daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu, ca vii, din morţi cum eraţi; şi daţi lui Dumnezeu mădularele voastre, ca pe nişte unelte ale neprihănirii.” (Romani 6:13)
Acum are loc o schimbare clară şi completă pentru că tot ceea ce persoana folosea altădată spre a-şi bate joc de viaţa ei şi de a familiei ei este acum folosit pentru a câştiga suflete pentru Dumnezeu făcând astfel ca această schimbare şi această pace să fie transmisă la ceilalţi. Persoana se oferă pentru ca Împărăţia lui Dumnezeu să crească în întreaga lume prin intermediul ei.
„Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.” (Romani 6:14)
Aşa apare eliberarea, independenţa şi libertatea pentru că persoana se află în voinţa şi în slava lui Dumnezeu
Leave A Comment