Plan de citire a Bibliei pentru 1 an

”Poporul meu este nimicit din lipsă de cunoaștere” Osea 4:6

Cunoașterea Bibliei este foarte importantă pentru noi toți, mai ales în cele mai dificile momente din viața noastră, deoarece Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Duhul Sfânt ne da direcție, ne îndrumă și, când trecem prin încercări, El ne amintește de ceea ce este scris în Biblie, de un Cuvânt al lui Dumnezeu care ne va mângâia. Dar o vom aminti doar dacă știm despre asta.

De aceea, am conceput un plan pentru a citi Biblia într-un an. Vei vedea cât de mult îți va transforma viața.

Urmează lecturile de astăzi:

GENEZA 46

Și Israel a plecat în călătoria sa cu tot ce avea și a venit la Beer-Șeba și a oferit sacrificii Dumnezeului tatălui său Isaac.
2Și Dumnezeu i-a vorbit lui Israel în viziunile nopții și a spus: Iacob, Iacob. Iar el a spus: Iată-mă.
3Și a spus: Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tatălui tău; nu te teme să cobori în Egipt, fiindcă acolo voi face din tine o mare națiune;
4Voi coborî cu tine în Egipt; și de asemenea cu adevărat te voi urca înapoi, și Iosif își va pune mâna peste ochii tăi.
5Și Iacob s-a ridicat din Beer-Șeba; și fiii lui Israel l-au dus pe Iacob, tatăl lor, și pe micuții lor și pe soțiile lor în carele pe care Faraon le-a trimis să îl ducă.
6Și au luat vitele lor și bunurile lor, pe care le dobândiseră în țara lui Canaan, și au venit în Egipt, deopotrivă Iacob și toată sămânța lui cu el;
7Fiii săi și fiii fiilor săi cu el, fiicele sale și fiicele fiilor săi și toată sămânța sa el a adus-o cu el în Egipt.
8Și acestea sunt numele copiilor lui Israel, care au venit în Egipt, Iacob și fiii săi: Ruben, întâiul născut al lui Iacob.
9Și fiii lui Ruben: Hanoc și Falu și Hețron și Carmi.
10Și fiii lui Simeon: Iemuel și Iamin și Ohad și Iachin și Țohar și Șaul, fiul unei femei canaanite.
11Și fiii lui Levi: Gherșon, Chehat și Merari.
12Și fiii lui Iuda: Er și Onan și Șela și Pereț și Zerah; dar Er și Onan au murit în țara lui Canaan. Și fiii lui Pereț au fost: Hețron și Hamul.
13Și fiii lui Isahar: Tola și Pua și Iov și Șimron.
14Și fiii lui Zabulon: Sered și Elon și Iahleel.
15Aceștia sunt fiii Leei, cu fiica sa Dina, pe care ea i-a născut lui Iacob în Padanaram; toate sufletele fiilor săi și a fiicelor sale au fost treizeci și trei.
16Și fiii lui Gad: Țifion și Hagi, Șuni și Ețbon, Eri și Arodi și Areli.
17Și fiii lui Așer: Imna și Ișva și Ișvi și Beria și Serah, sora lor; și fiii lui Beria: Heber și Malchiel.
18Aceștia sunt fiii Zilpei, pe care Laban a dat-o Leei, fiica sa, și pe aceștia i-a născut ea lui Iacob, șaisprezece suflete.
19Fiii Rahelei, soția lui Iacob: Iosif și Beniamin.
20Și lui Iosif în țara Egiptului i s-au născut Manase și Efraim, pe care Asenat, fiica lui Potifera, preot din On, i-a născut lui.
21Și fiii lui Beniamin au fost Bela și Becher și Așbel, Ghera și Naaman, Ehi și Roș, Mupim și Hupim și Ard.
22Aceștia sunt fiii Rahelei, care au fost născuți lui Iacob; toate sufletele au fost paisprezece.
23Și fiii lui Dan: Hușim.
24Și fiii lui Neftali: Iahzeel și Guni și Iețer și Șilem.
25Aceștia sunt fiii Bilhei, pe care Laban a dat-o Rahelei, fiica sa, și ea i-a născut pe aceștia lui Iacob; toate sufletele au fost șapte.
26Toate sufletele care au venit cu Iacob în Egipt, care au ieșit din coapsele lui, pe lângă soțiile fiilor lui Iacob, toate sufletele au fost șaizeci și șase.
27Și fiii lui Iosif, care i s-au născut în Egipt, au fost două suflete; toate sufletele din casa lui Iacob, care au venit în Egipt, au fost șaptezeci.
28Și a trimis pe Iuda înaintea lui la Iosif, să îndrepte fața sa spre Gosen; și au venit în ținutul Gosen.
29Și Iosif și-a pregătit carul și s-a urcat să întâmpine pe Israel, tatăl său, la Gosen; și i s-a înfățișat; și a căzut pe gâtul lui și a plâns pe gâtul lui mult timp.
30Și Israel i-a spus lui Iosif: Acum pot muri pentru că am văzut fața ta și încă trăiești.
31Și Iosif a spus fraților săi și casei tatălui său: Voi urca și îl voi anunța pe Faraon și îi voi spune: Frații mei și casa tatălui meu, care au fost în țara lui Canaan, au venit la mine;
32Și bărbații sunt păstori, pentru că meseria lor era să pască vitele; și au adus turmele lor și cirezile lor și tot ceea ce au.
33Și se va întâmpla, când Faraon vă va chema și va spune: Care este ocupația voastră?
34Că voi veți spune: Meseria servitorilor tăi a fost la vite din tinerețea noastră chiar până acum, deopotrivă noi și părinții noștri; ca să locuiți în ținutul Gosen; căci fiecare păstor este o urâciune înaintea Egiptenilor.

LUCA 1

1Întrucât mulți s-au angajat să pună în ordine o istorisire despre acele lucruri care sunt pe deplin crezute printre noi,
2Chiar așa cum ni le-au încredințat cei care au fost de la început martori oculari și servitori ai cuvântului,
3Mi s-a părut bine și mie, înțelegând toate cu acuratețe de la început, să ți le scriu în ordine, preaalesule Teofil,
4Ca să cunoști certitudinea lucrurilor în care ai fost învățat.
5A fost în zilele lui Irod, împăratul Iudeii, un anumit preot numit Zaharia, din rândul lui Abia; și soția lui era dintre fiicele lui Aaron, și numele ei era Elisabeta.
6Și amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând ireproșabil în toate poruncile și rânduielile Domnului.
7Și ei nu aveau copil, pentru că Elisabeta era stearpă; și amândoi erau mult înaintați în vârstă.
8Dar s-a întâmplat, pe când el împlinea serviciul de preot înaintea lui Dumnezeu, la rândul grupului său,
9Conform obiceiului serviciului preoțesc, i-a venit rândul să ardă tămâie când intra în templul Domnului.
10Și toată mulțimea poporului se ruga afară în timpul tămâierii.
11Și i s-a arătat un înger al Domnului, stând în picioare la dreapta altarului tămâierii.
12Și când Zaharia l-a văzut, s-a tulburat și frică a căzut peste el.
13Dar îngerul i-a spus: Nu te teme Zaharia; fiindcă rugăciunea ta este ascultată; și soția ta Elisabeta îți va naște un fiu și îi vei pune numele Ioan.
14Și tu vei avea bucurie și veselie; și mulți se vor bucura la nașterea lui.
15Fiindcă va fi mare înaintea Domnului și nicidecum nu va bea nici vin, nici băutură tare; și va fi umplut cu Duhul Sfânt, chiar din pântecele mamei sale.
16Și pe mulți dintre copiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.
17Și el va merge înaintea lui, în duhul și puterea lui Ilie, să întoarcă inimile părinților la copii și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți; să pregătească un popor înzestrat pentru Domnul.
18Și Zaharia i-a spus îngerului: Prin ce voi ști aceasta? Fiindcă eu sunt bătrân și soția mea este mult înaintată în anii ei.
19Și îngerul, răspunzând, i-a zis: Eu sunt Gabriel, care stau în picioare în prezența lui Dumnezeu; și sunt trimis să vorbesc cu tine și să îți anunț aceste vești îmbucurătoare.
20Și iată, vei fi mut și nu vei fi în stare să vorbești, până în ziua când se vor face acestea, pentru că nu crezi cuvintele mele, care vor fi împlinite la timpul lor.
21Și poporul îl aștepta pe Zaharia și se mira că el întârzia atât în templu.
22Și când a ieșit nu a putut să vorbească cu ei; și au priceput că văzuse o viziune în templu; fiindcă el le făcea semne și a rămas fără cuvinte.
23Și s-a întâmplat că, imediat ce s-au împlinit zilele serviciului său, s-a dus acasă.
24Iar după zilele acelea Elisabeta, soția lui, a rămas însărcinată și s-a ascuns cinci luni, spunând:
25Astfel s-a purtat cu mine Domnul în zilele în care s-a uitat spre mine, ca să îmi ia ocara dintre oameni.
26Iar în luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,
27La o fecioară logodită cu un bărbat al cărui nume era Iosif, din casa lui David; și numele fecioarei era Maria.
28Și îngerul a intrat la ea și a spus: Bucură-te, cea privilegiată: Domnul este cu tine; binecuvântată ești tu între femei.
29Iar când l-a văzut, ea a fost tulburată de cuvintele lui și cugeta ce fel de salutare ar fi aceasta.
30Și îngerul i-a spus: Nu te teme, Maria; fiindcă ai găsit favoare la Dumnezeu.
31Și iată, vei rămâne însărcinată în pântecele tău și vei naște un fiu și îi vei pune numele Isus.
32El va fi mare și va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; și Domnul Dumnezeu îi va da tronul tatălui său David.
33Și va domni peste casa lui Iacob pentru totdeauna; și cât despre împărăția lui, ea nu va avea sfârșit.
34Atunci Maria i-a spus îngerului: Cum va fi aceasta, fiindcă eu nu știu de bărbat?
35Și îngerul a răspuns și i-a zis: Duhul Sfânt va veni peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea și cel sfânt care se va naște din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
36Și iată, Elisabeta, ruda ta, a rămas și ea însărcinată cu un fiu la bătrânețea ei; și aceasta este a șasea lună pentru ea, care era numită stearpă.
37Căci la Dumnezeu nimic nu va fi imposibil.
38Iar Maria a spus: Iată, roaba Domnului; fie-mi după cuvântul tău. Și îngerul a plecat de la ea.
39Iar Maria s-a sculat în acele zile și a plecat cu grabă în ținutul muntos, într-o cetate a lui Iuda.
40Și a intrat în casa lui Zaharia și a salutat-o pe Elisabeta.
41Și s-a întâmplat că, de cum a auzit Elisabeta salutul Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei; și Elisabeta a fost umplută cu Duhul Sfânt;
42Și a vorbit cu voce tare și a spus: Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău.
43Și de unde îmi este aceasta, ca mama Domnului meu să vină la mine?
44Căci iată, de cum a ajuns sunetul salutului tău la urechile mele, pruncul a săltat în pântecele meu de bucurie.
45Și binecuvântată este cea care a crezut, pentru că va fi o împlinire a lucrurilor care i-au fost spuse din partea Domnului.
46Și Maria a spus: Sufletul meu preamărește pe Domnul,
47Și duhul meu s-a bucurat în Dumnezeu, Salvatorul meu.
48Pentru că a privit spre starea înjosită a roabei sale; căci, iată, de acum încolo, toate generațiile mă vor numi binecuvântată,
49Pentru că cel puternic mi-a făcut lucruri mari; și sfânt este numele lui.
50Și mila lui este peste cei ce se tem de el din generație în generație.
51A arătat putere cu brațul lui; a risipit pe cei mândri în imaginația inimii lor.
52A doborât pe cei puternici de pe tronuri și a înălțat pe cei de rând.
53A săturat pe cei flămânzi cu bunătăți; și pe cei bogați i-a trimis fără nimic.
54A ajutat pe servitorul său Israel, în amintirea milei sale;
55După cum le-a vorbit părinților noștri, lui Avraam și seminței sale pentru totdeauna.
56Și Maria a rămas cu ea cam trei luni; și s-a întors acasă.
57Iar Elisabetei i s-a împlinit timpul să nască; și a născut un fiu.
58Și vecinii și rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare milă față de ea; și se bucurau cu ea.
59Și s-a întâmplat în a opta zi că au venit să circumcidă copilul; și l-au numit Zaharia, după numele tatălui său.
60Și mama lui a răspuns și a zis: Nu, ci se va numi Ioan.
61Și i-au spus: Nimeni din rudeniile tale nu este numit așa.
62Și făceau semne tatălui său, despre cum ar voi să îl numească.
63Și a cerut o tăbliță de scris și a scris, spunând: Numele lui este Ioan. Și toți s-au minunat.
64Și gura lui a fost deschisă imediat și limba lui dezlegată și a vorbit, lăudând pe Dumnezeu.
65Și frică a venit peste toți cei ce locuiau împrejurul lor; și toate aceste cuvinte au fost vestite prin tot ținutul muntos al Iudeii.
66Și toți cei ce le-au auzit, le-au păstrat în inimile lor, spunând: Ce fel de copil va fi acesta? Și mâna Domnului era cu el.
67Și Zaharia, tatăl lui, a fost umplut cu Duhul Sfânt și a profețit, spunând:
68Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel, pentru că a vizitat și a răscumpărat pe poporul său,
69Și ne-a ridicat un corn al salvării în casa servitorului său, David,
70Așa cum vorbise prin gura sfinților săi profeți, care fuseseră de când lumea a început;
71Ca să fim salvați de dușmanii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc;
72Să înfăptuiască mila promisă părinților noștri și să își amintească sfântul lui legământ;
73Jurământul pe care i l-a jurat tatălui nostru Avraam,
74Că ne va da, fiind noi scăpați din mâna dușmanilor noștri, să îi servim fără frică,
75În sfințenie și dreptate înaintea lui, toate zilele vieții noastre.
76Și tu copile, vei fi chemat profet al celui Preaînalt; fiindcă vei merge înaintea feței Domnului, să pregătești căile lui;
77Să dai cunoștința salvării poporului său, prin iertarea păcatelor lor,
78Prin blânda milă a Dumnezeului nostru; prin care răsăritul din înalt ne-a vizitat,
79Să dea lumină celor ce șed în întuneric și în umbra morții, să ne îndrepte picioarele pe calea păcii.
80Iar copilul a crescut și s-a întărit în duh și a fost în pustiuri până în ziua arătării sale înaintea lui Israel.

IOV 13

1Iată, ochiul meu le-a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și le-a înțeles.
2Ce cunoașteți voi, cunosc și eu; nu vă sunt inferior.
3Cu siguranță aș vorbi celui Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu.
4Dar voi sunteți făuritori de minciuni, toți sunteți doctori de nimic.
5O, de ați tăcea de tot! Aceasta v-ar fi înțelepciunea.
6Auziți acum întâmpinarea mea și dați ascultare la pledoariile buzelor mele.
7Veți vorbi stricat pentru Dumnezeu? Și veți vorbi înșelător pentru el?
8Veți fi părtinitorii lui? Vă veți lupta de partea lui Dumnezeu?
9Este bine ca el să vă cerceteze? Sau așa cum un om batjocorește pe altul, îl batjocoriți pe el?
10El cu siguranță vă va mustra, dacă părtiniți în ascuns.
11Nu vă va înfrica măreția lui? Și nu va cădea peste voi groaza lui?
12Amintirile voastre sunt ca cenușa, trupurile voastre ca trupuri de lut.
13Tăceți, lăsați-mă în pace, ca să vorbesc și să vină peste mine ce va veni.
14Pentru ce să îmi iau carnea în dinți și să îmi pun viața în mâna mea?
15Chiar dacă m-ar ucide, totuși mă voi încrede în el; dar îmi voi apăra căile înaintea lui.
16El de asemenea va fi salvarea mea, căci un fățarnic nu va veni înaintea lui.
17Cu urechile voastre, ascultați cu atenție cuvântul meu și vorbirea mea.
18Priviți acum, mi-am rânduit cauza; știu că voi fi declarat drept.
19Cine este cel ce se va certa cu mine? Pentru că acum, dacă îmi țin limba, îmi voi da duhul.
20Numai două lucruri nu îmi face; atunci nu mă voi ascunde de tine.
21Retrage-ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte groaza ta.
22Atunci cheamă și voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc iar tu răspunde-mi.
23Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă-mă să cunosc fărădelegea mea și păcatul meu.
24Pentru ce îți ascunzi fața și mă socotești ca dușmanul tău?
25Vei zdrobi o frunză purtată încoace și încolo? Și vei urmări tu miriștea uscată?
26Căci tu scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.
27De asemenea îmi pui picioarele în butuci și privești îndeaproape la toate cărările mele; tu pui o urmă pe călcâiele picioarelor mele.
28Și el, ca un lucru putred, se mistuie, ca o haină mâncată de molii.