Plan de citire a Bibliei pentru 1 an
”Poporul meu este nimicit din lipsă de cunoaștere” Osea 4:6
Cunoașterea Bibliei este foarte importantă pentru noi toți, mai ales în cele mai dificile momente din viața noastră, deoarece Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Duhul Sfânt ne da direcție, ne îndrumă și, când trecem prin încercări, El ne amintește de ceea ce este scris în Biblie, de un Cuvânt al lui Dumnezeu care ne va mângâia. Dar o vom aminti doar dacă știm despre asta.
De aceea, am conceput un plan pentru a citi Biblia într-un an. Vei vedea cât de mult îți va transforma viața.
Urmează lecturile de astăzi:
GENEZA 44
Și a poruncit administratorului casei sale, spunând: Umple sacii bărbaților cu hrană, atât cât pot căra; și pune banii fiecărui bărbat la gura sacului său.
2Și pune paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tânăr și banii lui pentru grâne. Iar el a făcut conform cuvântului pe care Iosif l-a spus.
3Imediat ce s-a luminat de dimineață, bărbații au fost trimiși, ei și măgarii lor.
4 Și după ce au ieșit din cetate și nu erau încă departe, Iosif a spus administratorului său: Ridică-te, urmărește bărbații aceia; și după ce îi ajungi, spune-le: Pentru ce ați răsplătit rău pentru bine?
5Nu este acesta, paharul din care domnul meu bea, și prin care într-adevăr el ghicește? Ați făcut rău făcând astfel.
6Și i-a ajuns și le-a vorbit aceste cuvinte.
7Iar ei i-au spus: Pentru ce spune domnul meu aceste cuvinte? Nicidecum nu vor face servitorii tăi conform acestui lucru.
8Iată, banii pe care noi i-am găsit la gura sacilor noștri, i-am adus din nou la tine din țara lui Canaan; cum atunci am fura noi argint sau aur din casa domnului tău?
9La oricare din servitorii tăi ar fi găsită, deopotrivă el să moară, iar noi de asemenea vom fi robii domnului meu.
10Iar el a spus: Acum de asemenea aceasta să fie conform cuvintelor voastre, cel la care paharul este găsit va fi robul meu, iar voi veți fi fără vină.
11Atunci ei îndată și-au coborât la pământ fiecare sacul său și fiecare și-a deschis sacul.
12Și a căutat începând de la cel mai în vârstă și a terminat la cel mai tânăr, și paharul s-a găsit în sacul lui Beniamin.
13Atunci ei și-au rupt hainele și fiecare bărbat și-a încărcat măgarul și s-au întors în cetate.
14Și Iuda și frații săi au venit la casa lui Iosif, căci el era încă acolo; și au căzut înaintea lui la pământ.
15Și Iosif le-a spus: Ce faptă este aceasta pe care ați făcut-o? Sau nu știți că un astfel de om ca mine poate cu adevărat ghici?
16Și Iuda a spus: Ce să spunem domnului meu? Ce să vorbim? Sau cum să ne dezvinovățim? Dumnezeu a descoperit nelegiuirea servitorilor tăi; iată, noi suntem servitorii domnului meu, deopotrivă noi și de asemenea cel cu care paharul a fost găsit.
17Iar el a spus: Nicidecum nu voi face astfel; ci bărbatul în a cărui mână a fost găsit paharul, acela va fi servitorul meu; și cât despre voi, urcați-vă în pace la tatăl vostru.
18Atunci Iuda s-a apropiat de el și a spus: Vai domnul meu, lasă pe servitorul tău, te rog, să vorbească un cuvânt în urechile domnului meu și nu lăsa mânia ta să se aprindă împotriva servitorului tău, căci tu ești întocmai ca Faraon.
19Domnul meu a întrebat pe servitorii săi, spunând: Aveți voi un tată, sau un frate?
20Și noi am spus domnului meu: Avem un tată, un om bătrân, și un copil al bătrâneții lui, unul mic; și fratele lui este mort și numai el a rămas de la mama sa; și tatăl său îl iubește.
21Și tu ai spus servitorilor tăi: Aduceți-l jos la mine, ca să îmi pun ochii mei peste el.
22Și noi am spus domnului meu: Tânărul nu poate părăsi pe tatăl său, căci dacă el va părăsi pe tatăl său, tatăl său va muri.
23Și tu ai spus servitorilor tăi: Dacă fratele vostru cel mai tânăr nu coboară cu voi, nu îmi veți mai vedea fața.
24Și s-a întâmplat când noi am urcat la servitorul tău, tatăl meu, că i-am spus cuvintele domnului meu.
25Și tatăl nostru a spus: Mergeți din nou și cumpărați-ne puțină hrană.
26Iar noi am spus: Nu putem coborî decât dacă fratele nostru cel mai tânăr este cu noi, atunci vom coborî; căci nu putem vedea fața bărbatului, decât dacă fratele nostru cel mai tânăr este cu noi.
27Și servitorul tău, tatăl meu, ne-a spus: Știți că soția mea mi-a născut doi fii;
28Și unul a plecat de la mine și am spus: Cu adevărat este sfâșiat în bucăți; și nu l-am văzut de atunci.
29Și dacă îl luați și pe acesta de la mine și i se întâmplă nenorocire veți coborî perii mei cărunți cu întristare în mormânt.
30Acum de aceea când eu ajung la servitorul tău, tatăl meu, și tânărul nu este cu noi, văzând că viața lui este legată de viața tânărului,
31Se va întâmpla, când el vede că tânărul nu este cu noi, că va muri; și servitorii tăi vor coborî perii cărunți ai servitorului tău, tatăl nostru, cu întristare în mormânt.
32Căci servitorul tău a devenit garanție pentru tânăr pentru tatăl meu, spunând: Dacă nu îl aduc la tine, atunci voi suporta vina față de tatăl meu pentru totdeauna.
33Acum de aceea, te rog, lasă pe servitorul tău să rămână în locul tânărului ca rob domnului meu; și lasă tânărul să urce cu frații săi.
34Căci cum voi urca la tatăl meu și băiatul să nu fie cu mine? Ca nu cumva să văd răul ce va veni peste tatăl meu!
MARCU 15
1Și îndată, dimineața, preoții de seamă au ținut sfat cu bătrânii și cu scribii și cu întregul consiliu și l-au legat pe Isus și l-au dus și l-au predat lui Pilat.
2Și Pilat l-a întrebat: Ești tu Împăratul iudeilor? Și, răspunzând, i-a zis: Tu spui.
3Și preoții de seamă l-au acuzat de multe lucruri; dar el nu a răspuns nimic.
4Și Pilat l-a întrebat din nou, spunând: Nu răspunzi nimic? Iată, câte lucruri aduc ei mărturie împotriva ta.
5Dar Isus, tot nu a răspuns nimic; așa că Pilat se minuna.
6Și la acea sărbătoare le elibera un prizonier, pe oricare îl doreau.
7Și era unul numit Baraba, legat cu cei care făcuseră insurecție cu el, care au comis crimă în insurecția aceea.
8Și mulțimea, strigând tare, a început să îl implore să facă cum le-a făcut totdeauna.
9Dar Pilat le-a răspuns, zicând: Voiți să vă eliberez pe Împăratul iudeilor?
10Fiindcă știa că preoții de seamă îl predaseră din cauza invidiei.
11Dar preoții de seamă au întărâtat oamenii, ca să le elibereze mai degrabă pe Baraba.
12Și Pilat a răspuns din nou și le-a zis: Ce voiți atunci să îi fac celui pe care îl numiți Împăratul iudeilor?
13Iar ei au strigat din nou: Crucifică-l!
14Atunci Pilat le-a spus: De ce, ce rău a făcut? Dar au strigat și mai tare: Crucifică-l.
15Și Pilat, voind să mulțumească poporul, le-a eliberat pe Baraba și l-a predat pe Isus, după ce l-a biciuit, să fie crucificat.
16Și soldații l-au dus în sala numită Pretoriu și au adunat întreaga ceată.
17Și l-au îmbrăcat cu purpură și au împletit o coroană din spini și i-au pus-o pe cap.
18Și au început să îl salute: Bucură-te, Împărat al iudeilor!
19Și îl băteau peste cap cu o trestie și îl scuipau; și, plecându-și genunchii, i se închinau.
20Și după ce l-au batjocorit, l-au dezbrăcat de purpură și l-au îmbrăcat cu hainele lui; și l-au dus afară ca să îl crucifice.
21Și au constrâns pe unul Simon, un cirenean care trecea pe acolo, venind de la câmp, tatăl lui Alexandru și Rufus, ca să îi poarte crucea.
22Și l-au adus la locul Golgota, care fiind tradus este: Locul Căpățânii.
23Și i-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar nu a primit.
24Și după ce l-au crucificat, și-au împărțit hainele lui, aruncând sorți peste ele, ce să ia fiecare.
25Și era ora a treia și l-au crucificat.
26Și inscripția acuzației sale a fost scrisă deasupra: ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
27Și cu el au crucificat pe doi tâlhari; unul la dreapta și celălalt la stânga lui.
28Și s-a împlinit scriptura care spune: Și a fost numărat cu călcătorii de lege.
29Și cei ce treceau pe acolo îl defăimau, clătinându-și capetele și spunând: Aha, tu care distrugi templul și în trei zile îl zidești,
30Salvează-te pe tine însuți și coboară de pe cruce!
31La fel și preoții de seamă, batjocorind, spuneau între ei împreună cu scribii: Pe alții i-a salvat; pe sine însuși nu se poate salva;
32Să coboare acum de pe cruce Cristos, Împăratul lui Israel, ca să vedem și să credem. Și cei care erau crucificați cu el îl ocărau.
33Și când a venit ora șase, s-a făcut întuneric peste toată țara până la ora nouă.
34Și la ora nouă Isus a strigat cu voce tare, spunând: Eloi, Eloi, lama sabactani? Care fiind tradus este: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?
35Și unii dintre cei ce stăteau acolo în picioare, când au auzit, au spus: Iată, cheamă pe Ilie.
36Și unul a alergat și a umplut un burete cu oțet și l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea, spunând: Lăsați-l; să vedem dacă va veni Ilie să îl ia jos.
37Și Isus a strigat cu voce tare și și-a dat duhul.
38Și perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos.
39Și centurionul care stătea înaintea lui în picioare, văzând că astfel a strigat și și-a dat duhul, a spus: Cu adevărat, acest om era Fiul lui Dumnezeu.
40Iar acolo erau și femei privind de departe, printre care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov cel mic și al lui Iose și Salome;
41(Care de asemenea, când era el în Galileea, îl urmau și îl serveau); și multe alte femei care s-au urcat cu el la Ierusalim.
42Și acum, făcându-se seară pentru că era pregătirea, care este ziua dinaintea sabatului,
43Iosif din Arimateea, un consilier demn de cinste care aștepta și el împărăția lui Dumnezeu, a venit și a intrat cutezător la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
44Și Pilat s-a minunat că era deja mort; și chemând centurionul, l-a întrebat dacă era mort de ceva timp.
45Și când a aflat aceasta de la centurion, i-a dăruit lui Iosif trupul.
46Și a cumpărat in subțire și l-a luat jos și l-a înfășurat în pânză de in și l-a pus într-un mormânt care era tăiat într-o stâncă și a rostogolit o piatră peste ușa mormântului.
47Și Maria Magdalena și Maria, mama lui Iose, priveau unde era pus.
IOV 11
1Atunci a răspuns Țofar naamatitul și a zis:
2Nu ar trebui să se răspundă mulțimii de cuvinte? Și ar trebui să fie declarat drept un om plin de vorbire?
3Ar trebui minciunile tale să facă pe oameni să tacă? Și când tu batjocorești, nu te va face niciun om de rușine?
4Pentru că ai spus: Doctrina mea este pură și eu sunt curat în ochii tăi.
5Dar de ar vorbi Dumnezeu și și-ar deschide buzele împotriva ta;
6Și de ți-ar arăta tainele înțelepciunii, că ele sunt dublul a ceea ce este! Să știi de aceea că Dumnezeu îți cere mai puțin decât merită nelegiuirea ta.
7Poți tu prin cercetare să găsești pe Dumnezeu? Poți afla până la desăvârșire pe cel Atotputernic?
8 Este la fel de înaltă ca cerul; ce poți tu face? Mai adâncă decât iadul; ce poți tu cunoaște?
9Măsura ei este mai lungă decât pământul și mai largă decât marea.
10Dacă el retează și închide, sau adună, atunci cine îl poate împiedica?
11Pentru că el cunoaște oamenii deșerți și vede stricăciunea; nu va lua el aminte la ea?
12Căci omul deșert ar fi înțelept, deși omul se naște ca mânzul unei măgărițe sălbatice.
13Dacă îți pregătești inima și îți întinzi mâinile spre el,
14Dacă este nelegiuire în mâna ta, pune-o departe și să nu locuiască stricăciunea în corturile tale.
15Fiindcă atunci îți vei ridica fața fără pată; da, vei fi neclintit și nu te vei teme;
16Deoarece îți vei uita nefericirea și ți-o vei aminti ca ape care trec;
17Și vârsta ta va fi mai senină ca miezul zilei; vei străluci, vei fi ca dimineața.
18Și vei fi în siguranță, pentru că este speranță; da, vei săpa împrejurul tău și te vei odihni în siguranță.
19De asemenea te vei culca și nimeni nu te va înspăimânta; da, mulți te vor implora.
20Dar ochii celor stricați se vor sfârși și nu vor scăpa și speranța lor va fi darea duhului.
Deixe o seu comentário