Plan de citire a Bibliei pentru 1 an

”Poporul meu este nimicit din lipsă de cunoaștere” Osea 4:6

Cunoașterea Bibliei este foarte importantă pentru noi toți, mai ales în cele mai dificile momente din viața noastră, deoarece Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Duhul Sfânt ne da direcție, ne îndrumă și, când trecem prin încercări, El ne amintește de ceea ce este scris în Biblie, de un Cuvânt al lui Dumnezeu care ne va mângâia. Dar o vom aminti doar dacă știm despre asta.

De aceea, am conceput un plan pentru a citi Biblia într-un an. Vei vedea cât de mult îți va transforma viața.

Urmează lecturile de astăzi:

GENEZA 21

1Și DOMNUL a vizitat-o pe Sara așa cum a spus; și DOMNUL a făcut Sarei așa cum el a vorbit.
2Căci Sara a rămas însărcinată și a născut un fiu lui Avraam la bătrânețile lui, la timpul cuvenit despre care Dumnezeu îi vorbise.
3Și Avraam i-a pus fiului său, care i-a fost născut, pe care Sara i l-a născut, numele Isaac.
4Și Avraam a circumcis pe fiul său Isaac când pruncul avea opt zile, așa cum Dumnezeu i-a poruncit.
5Și Avraam era în vârstă de o sută de ani când i s-a născut fiul său Isaac.
6Și Sara a spus: Dumnezeu m-a făcut să râd, așa că toți cei ce vor auzi vor râde împreună cu mine.
7Și ea a spus: Cine ar fi spus lui Avraam, că Sara ar alăpta copii? Pentru că i-am născut un fiu la bătrânețile sale.
8Și copilul a crescut și a fost înțărcat și Avraam a făcut un mare ospăț în ziua în care Isaac a fost înțărcat.
9Și Sara a văzut pe fiul lui Hagar, egipteanca, pe care aceasta îl născuse lui Avraam, batjocorind.
10De aceea i-a spus lui Avraam: Alungă pe această roabă și pe fiul ei, pentru că fiul acestei roabe nu va fi moștenitor împreună cu fiul meu, cu Isaac.
11Și lucrul a fost foarte dureros înaintea ochilor lui Avraam, din cauza fiului său.
12Și Dumnezeu i-a spus lui Avraam: Să nu fie acest lucru dureros înaintea ochilor tăi din cauza băiatului și din cauza roabei tale; în tot ce Sara ți-a spus, dă ascultare vocii ei, pentru că în Isaac se va chema sămânța ta.
13Și de asemenea din fiul roabei voi face o națiune, pentru că el este sămânța ta.
14Și Avraam s-a sculat devreme dimineața și a luat pâine și un burduf de apă și copilul și l-a dat lui Hagar, punându-l pe umărul ei; și a trimis-o și ea a plecat și a rătăcit în pustia Beer-Șeba.
15Și apa s-a terminat din burduf și ea a lepădat copilul sub unul dintre tufișuri.
16Și a mers și s-a așezat jos înaintea lui la depărtare de el, cam cât ar trage un arcaș, pentru că spunea: Să nu văd moartea copilului. Și s-a așezat înaintea lui și și-a înălțat vocea și a plâns.
17Și Dumnezeu a auzit vocea băiatului; și îngerul lui Dumnezeu a chemat pe Hagar din cer și i-a spus: Ce îți este, Hagar? Nu te teme, pentru că Dumnezeu a auzit vocea băiatului acolo unde este el.
18Scoală-te, ridică băiatul și ține-l în mână, pentru că îl voi face o mare națiune.
19Și Dumnezeu i-a deschis ochii și ea a văzut o fântână de apă; și s-a dus și a umplut burduful cu apă și a dat băiatului să bea.
20Și Dumnezeu a fost cu băiatul; și a crescut și a locuit în pustie și a devenit arcaș.
21Și a locuit în pustia Paran și mama lui i-a luat o soție din țara Egiptului.
22Și s-a întâmplat în acel timp, că Abimelec și Picol, căpetenia oștirii sale, i-au vorbit lui Avraam, spunând: Dumnezeu este cu tine în tot ceea ce faci;
23De aceea acum jură-mi aici pe Dumnezeu că nu vei trata cu falsitate cu mine, nici cu fiul meu, nici cu fiul fiului meu, ci conform bunătății pe care ți-am făcut-o, îmi vei face și tu mie și țării în care ai locuit temporar.
24Și Avraam a spus: Jur.
25Și Avraam a mustrat pe Abimelec din cauza unei fântâni de apă, pe care servitorii lui Abimelec au luat-o cu violență.
26Și Abimelec a spus: Nu am știut cine a făcut acest lucru, nici tu nu mi-ai spus, nici nu am auzit de aceasta, decât astăzi.
27Și Avraam a luat oi și boi și le-a dat lui Abimelec; și amândoi au făcut un legământ.
28Și Avraam a pus șapte mielușele din turmă la o parte.
29Și Abimelec i-a spus lui Avraam: Ce înseamnă aceste șapte mielușele pe care le-ai pus la o parte?
30Iar el a spus: Aceste șapte mielușele le vei lua din mâna mea, ca ele să fie o mărturie pentru mine, că am săpat această fântână.
31Pentru aceasta el a numit acel loc Beer-Șeba, pentru că acolo au jurat amândoi.
32Astfel au făcut un legământ la Beer-Șeba, apoi Abimelec s-a ridicat și Picol, căpetenia oștirii sale, și s-au întors în țara filistenilor.
33Și Avraam a sădit un crâng în Beer-Șeba și a chemat acolo numele DOMNULUI, Dumnezeul cel veșnic.
34Și Avraam a locuit temporar în țara filistenilor multe zile.

MATEI 20

1Fiindcă împărăția cerului se aseamănă cu un om gospodar, care a ieșit devreme dimineața să angajeze lucrători în via lui.
2Și după ce s-a învoit cu lucrătorii cu câte un dinar pe zi, i-a trimis în via lui.
3Și a ieșit pe la ora a treia și a văzut pe alții stând în picioare fără lucru în piață.
4Și le-a spus: Duceți-vă și voi în vie și vă voi da ce este drept. Și s-au dus.
5A ieșit din nou pe la ora a șasea și pe la ora nouă și a făcut la fel.
6Și pe la ora a unsprezecea a ieșit și a găsit pe alții stând în picioare fără lucru și le-a spus: De ce stați aici în picioare toată ziua fără lucru?
7 Iar ei i-au răspuns: Pentru că nimeni nu ne-a angajat. Iar el le-a spus: Duceți-vă și voi în vie; și veți primi ce este drept.
8Și când s-a făcut seară, domnul viei i-a spus administratorului său: Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.
9Și când au venit angajații de pe la ora a unsprezecea, au primit fiecare câte un dinar.
10Dar când au venit primii, presupuneau că vor primi mai mult; dar au primit de asemenea fiecare câte un dinar.
11Și când au primit, cârteau împotriva stăpânului casei,
12Spunând: Aceștia, ultimii, nu au lucrat decât o oră și i-ai făcut egali cu noi, care am dus greul și arșița zilei.
13Dar el a răspuns unuia dintre ei și a zis: Prietene, nu îți fac nicio nedreptate; nu te-ai învoit cu mine cu un dinar?
14Ia ce este al tău și pleacă; voiesc să plătesc acestuia ultim, ca și ție.
15Nu îmi este legiuit să fac ce voiesc cu ce este al meu? Este ochiul tău rău pentru că eu sunt bun?
16Astfel că aceia din urmă vor fi cei dintâi și cei dintâi vor fi cei din urmă; fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.
17Și Isus, urcând la Ierusalim, a luat pe cei doisprezece discipoli deoparte, pe cale și le-a spus:
18Iată, urcăm la Ierusalim; și Fiul omului va fi trădat și predat marilor preoți și scribilor și îl vor condamna la moarte,
19Și îl vor preda neamurilor să îl batjocorească și să îl biciuiască și să îl crucifice; și a treia zi va învia.
20Atunci a venit la el mama copiilor lui Zebedei, cu fiii ei, închinându-se și dorind ceva anume de la el.
21Și el i-a spus: Ce voiești? Iar ea i-a spus: Permite ca acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta ta și altul la stânga, în împărăția ta.
22Dar Isus răspunzând a zis: Nu știți ce cereți. Puteți bea paharul pe care îl voi bea eu? Și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat eu? Ei i-au spus: Putem.
23Iar el le-a spus: Într-adevăr, veți bea paharul meu, și cu botezul cu care sunt botezat eu, veți fi botezați; dar a ședea la dreapta și la stânga mea nu este al meu să dau, ci va fi dat celor pentru care a fost pregătit de Tatăl meu.
24Și după ce au auzit cei zece, au fost foarte supărați pe cei doi frați.
25Dar Isus i-a chemat și a spus: Știți că domnitorii neamurilor exercită domnie asupra lor și cei mari exercită autoritate asupra lor.
26Dar între voi nu va fi așa; ci oricine voiește să devină mare între voi, să vă fie servitor;
27Și oricine voiește să devină primul între voi, să vă fie rob;
28Chiar așa cum Fiul omului nu a venit ca să fie servit ci ca să servească, și ca să își dea viața răscumpărare pentru mulți.
29Și pe când ieșeau din Ierihon, o mare mulțime l-a urmat.
30Și, iată, doi orbi șezând lângă drumul mare, când au auzit că trece Isus, au strigat, spunând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
31Și mulțimea îi mustra pentru că trebuiau să tacă; dar strigau mai tare, spunând: Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
32Și Isus s-a oprit și i-a chemat și a spus: Ce voiți să vă fac?
33 Iar ei i-au spus: Doamne, să ne fie deschiși ochii.
34Și Isus, făcându-i-se milă, le-a atins ochii; și îndată ochii lor și-au primit vederea; și ei l-au urmat.

NEEMIA 10

1Acum, cei care l-au sigilat au fost: Neemia Tirșata, fiul lui Hacalia, și Zedechia,
2Seraia, Azaria, Ieremia,
3Pașhur, Amaria, Malchiia,
4Hatuș, Șebania, Maluc,
5Harim, Meremot, Obadia,
6Daniel, Ghineton, Baruc,
7Meșulam, Abiia, Miiamin,
8Maazia, Bilgai, Șemaia: aceștia au fost preoții.
9Și leviții: deopotrivă Ieșua, fiul lui Azania, Binui dintre copiii lui Henadad, Cadmiel;
10Și frații lor: Șebania, Hodiia, Chelita, Pelaia, Hanan,
11Mica, Rehob, Hașabia,
12Zacur, Șerebia, Șebania,
13Hodiia, Bani, Beninu.
14Mai marii poporului: Pareoș, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani,
15Buni, Azgad, Bebai,
16Adoniia, Bigvai, Adin,
17Ater, Ezchiia, Azur,
18Hodiia, Hașum, Bețai,
19Harif, Anatot, Nebai,
20Magpiaș, Meșulam, Hezir,
21Meșezabeel, Țadoc, Iadua,
22Pelatia, Hanan, Anaia,
23Hoșea, Hanania, Hașub,
24Haloheș, Pilha, Șobec,
25Rehum, Hașabna, Maaseia,
26Și Ahiia, Hanan, Anan,
27Maluc, Harim, Baana.
28Și restul poporului, preoții, leviții, portarii, cântăreții, netinimii și toți cei care se separaseră de popoarele țărilor pentru legea lui Dumnezeu, soțiile lor, fiii lor și fiicele lor, oricine avea cunoștință și avea înțelegere;
29S-au alipit de frații lor, nobilii lor și au intrat într-un blestem și într-un jurământ, pentru a umbla în legea lui Dumnezeu, care a fost dată prin Moise servitorul lui Dumnezeu și pentru a ține și a împlini toate poruncile DOMNULUI Domnul nostru și judecățile lui și statutele lui;
30Și că noi nu vom da pe fiicele noastre popoarelor țării, nici nu vom lua pe fiicele lor pentru fiii noștri;
31Și dacă popoarele țării vor aduce mărfuri sau orice fel de alimente în ziua sabatului pentru a vinde, că noi nu vom cumpăra de la ei în sabat, sau în ziua sfântă; și că vom lăsa al șaptelea an și luarea oricărei datorii.
32De asemenea am făcut rânduieli pentru noi, pentru a da anual a treia parte dintr-un șekel pentru serviciul casei Dumnezeului nostru;
33Pentru pâinile punerii înainte și pentru darul de mâncare neîncetat și pentru ofranda arsă neîncetat a sabatelor, a lunilor noi, pentru sărbătorile rânduite și pentru lucrurile sfinte și pentru ofrandele pentru păcat pentru a face ispășire pentru Israel și pentru toată lucrarea casei Dumnezeului nostru.
34Și am aruncat sorții între preoți, leviți și popor, pentru darul lemnelor, de a-l aduce la casa Dumnezeului nostru, după casele părinților noștri, la timpuri rânduite an de an, ca să ardă pe altarul DOMNULUI Dumnezeului nostru, precum este scris în lege;
35Și să aducem cele dintâi roade ale pământului nostru și cele dintâi roade ale tuturor fructelor din toți pomii an de an la casa DOMNULUI;
36De asemenea pe întâii născuți ai fiilor noștri și ai vitelor noastre, precum este scris în lege și pe întâii născuți ai cirezilor noastre și ai turmelor noastre, pentru a-i aduce la casa Dumnezeului nostru, la preoții care servesc în casa Dumnezeului nostru;
37Și ca să aducem cele dintâi roade ale aluatului nostru și ofrandele noastre și rodul a tot felul de pomi, din vin și din untdelemn, la preoți, în camerele casei Dumnezeului nostru; și zeciuielile pământului nostru leviților, ca ei, leviții, să poată avea zeciuielile în toate cetățile aratului nostru.
38Și preotul, fiul lui Aaron, să fie cu leviții când leviții iau zeciuieli; și leviții să aducă zeciuiala zeciuielilor la casa Dumnezeului nostru, în camere, la casa tezaurului.
39Căci copiii lui Israel și copiii lui Levi vor aduce darul din grâne, din vin nou și din untdelemn, în camere, unde sunt vasele sanctuarului și preoții care servesc și portarii și cântăreții; și nu vom părăsi casa Dumnezeului nostru.