Ați rămas în mijlocul drumului?

Progrese și regrese, de multe ori, fără să ne dăm seama, mulți trăim o viață spirituală formată din progrese și regrese… și, din nefericire, când ne vom da seama, va fi prea târziu, pentru că ne vor întoarce în punctul de unde am plecat…

Poporul lui Israel deja plecase din Egipt, iar acum era liber, dar îi lipsea ceva: dezvoltarea comuniunii lui cu Dumnezeu, ceea ce l-a condus la rezultatul final: a hulit, a murmurat, a renegat! Și, de aceea, a fost respins!

Analizați împreună cu mine pasajul din Osea 7.8-16 și veți înțelege mai bine de ce încă vă mai aflați la acest nivel din viața dumneavoastră spirituală și de ce, din nefericire, nu reușiți să avansați și să depășiți acest nivel.

DOMNUL spune:

– Poporul lui Israel face acorduri cu alte popoare…

Asta se întâmplă atunci când persoana încă mai gândește, vorbește, înțelege și se comportă ca și necredincioșii. Parcă ar fi o pâine prost frământată. Atunci când ne simțim folosiți, ca niște resturi, murdari și goi pe dinăuntru, suntem ca niște „pâini prost frământate” și așa este viața oricui încearcă să se joace de-a Slujitorul Dumnezeului-Viu. Încearcă să demonstreze ceva care nu este așa. Aceștia sunt cei cruzi în Credință, în teamă, ascultare, sacrificare… Starea lor e nedeterminată.

– Oamenii nu-și dau seama că națiunea își pierde puterea, din cauza acestor acorduri cu străinii.

Biserica, Oamenii, noi, slujitorii Lui Dumnezeu care slujesc în Altarul Sfânt al Centrului de Ajutor Spiritual, suntem cei care suferim consecințele acestor acorduri cu străinii – acorduri carnale, prin care se fac alianțe cu oameni necredincioși, cu oameni care gândesc și acționează ca ei… Din cauza acestor acorduri carnale, suntem văzuți cu ochi răi de cei care nu ne cunosc.

– Națiunea slăbește ca un bătrân cu părul alb, dar oamenii nu-și dau seama de asta.

Atunci când oamenii ignoră Vocea Lui Dumnezeu, îmbătrânesc și slăbesc ca o persoană îmbătrânită timpuriu. Iar consecințele acestei „bătrâneți spirituale” sunt asemănătoare slăbiciunilor fizice, numai că, consecințele sunt de un miliard de ori mai nefaste. Ele sunt: Slăbiciunea în rugăciune, postire, citire, meditare, practicare, căutare, lăudare, evanghelizare… Surditate care îi împiedică să audă Vocea Duhului Sfânt, Vocea Credinței-Inteligente, Vocea Lui Dumnezeu prin slujitorii Săi… Orbire care îi împiedică să vadă starea lor reală, starea Poporului și modul în care îi vede Dumnezeu.

– Mândria poporului este o mărturie împotriva lui.

Cel mai rău dușman al omului este propriul „sine”, iar mândria este arma cea mai mortală, care există împotriva sufletului uman. Mândria o face pe victima ei de rușine, pentru că, mai devreme sau mai târziu, ce a făcut-o să gândească, să vorbească sau să simtă despre ea însăși, și anume că e superioară altora, mai târziu o va acuza și condamna.

– Toate aceste lucruri s-au întâmplat, dar chiar și așa, ei nu se întorc la Mine și nici nu caută ajutorul DOMNULUI, Dumnezeului lor.

Mândria e atât de nocivă, distructivă, încât victima nu-și dă seama de necesitatea întoarcerii ei la Dumnezeu. Ignoră faptul că, cine nu se întoarce la Dumnezeu este, deja, în poala demonilor. Cine nu caută ajutor crede că este bine, că n-are nevoie de nimic. Când, în realitate, această persoană are cel mai mult nevoie de ajutorul Lui Dumnezeu.

– Israel seamănă cu un porumbel prost…

Observați că Dumnezeu a numit Israelul „porumbel prost”. Acum, Israelul îl reprezintă pe prințul care a luptat cu Dumnezeu și cu oamenii și a câștigat. Dar, acum, din cauza mândriei, Dumnezeu îl numește porumbel, care este o pasăre foarte limitată în zborul ei, în anii de viață, în dependența de mâncare, și, ce e mai rău e că este prost. Există multe sinonime pentru prost, dar două dintre ele sunt cele mai importante pentru mine: slab și infantil.

– Caută mai întâi ajutorul Egiptului și după aceea cere ajutor în Asiria.

Rețineți că, atunci când o persoană, care cunoaște Adevărul și a avut Experiențe cu Dumnezeu, Îl ignoră, ajunge să se întoarcă în trecut, să se asocieze cu dușmanii ei și să le ceară ajutor, atunci când ajunge la limită… Nu există nimic mai umilitor decât a cere ajutor de la dușmani, iar asta se întâmplă atunci când persoana acționează ca un „porumbel” și zboară înspre ei.

– Dar Eu îi voi prinde, ca cineva care prinde păsările cu o plasă.

Cuvântul Lui Dumnezeu este ca o plasă, odată lansată-pronunțată, nu va fi nimeni care să nu înțeleagă, nimeni nu va putea să spună: „N-am știut… n-am înțeles…”. Dumnezeu dă tuturor oportunitatea de a cunoaște, pentru că după aceea vor veni consecințele ascultării, care sunt Binecuvântările, sau ale neascultării, care sunt blestemele.