10 semne că FOCUL va cădea
Fumul, căldura, scânteile… sunt semne că focul începe să se ridice, să se răspândească și să formeze un foc puternic și incandescent… în privința Focului-Credință, semnele sunt în număr de 10 și sunt identificabile de slujitorul cel mai vigilent.
Când, în ochii Lui Dumnezeu, NE RIDICĂM PENTRU CE ESTE DREPT!
Indiferent ce ne va costa această atitudine, fie viața, fie moartea. Acesta a fost cazul lui Ilie, care era căutat ca un criminal, în întreaga țară, și care fusese, deja, condamnat la moarte!
Totuși, s-a ridicat, ca să facă ce era drept în Ochii Lui Dumnezeu, indiferent de ce se va întâmpla: ”Şi Ilie s-a dus să se înfăţişeze înaintea lui Ahab. Era mare foamete în Samaria” (1 Împărați 18.2). Ilie n-a contestat Porunca Lui Dumnezeu, dimpotrivă, A ACȚIONAT!
Mai mult, iată că intră în scenă Obadia, care era în egală măsură temător de Dumnezeu dar care, în multe aspecte, era opusul lui Ilie. Însă, cine a fost Obadia?
Obadia era un om temător de Dumnezeu, care i-a ascuns pe profeți în peșteră și i-a hrănit cu pâine și apă;
El a făcut ce este bine, dar nu ce este drept, fiindcă nu s-a ridicat, ca Ilie, să schimbe situația. Din nefericire, mulți oameni nu știu să discearnă ce este Drept de ce este Bine.
În Ochii Lui Dumnezeu, pentru noi, cei care suntem în Altar, binele nu este suficient (să deschidem Centrul de Ajutor Spiritual, să ne rugăm, să postim, să facem programe radio și tv…), ci trebuie să facem ce este drept, adică să avem Credința provocatoare care eliberează, care face ca viața oamenilor să se transforme. Trebuie să facem ce este Bine și ce este Drept!
”Ahab a zis lui Obadia: „Haidem prin ţară pe la toate izvoarele de apă şi pe la toate pâraiele; poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm viaţa cailor şi catârilor, şi să n-avem nevoie să omorâm vitele” (1 Împărați 18.5-6)
Ahab era mai interesat să-și salveze animalele, decât să-și salveze oamenii, însă Omul Lui Dumnezeu trebuie să se opună principatului din locul unde este, așa cum Ilie s-a opus lui Ahab. Demonii se hrănesc cu distrugere, moarte, cu tot ce provoacă durere, suferință și tristețe în om, lucruri care se întâmplau în acel moment, ca și în ziua de azi, peste tot în lume.
Obadia ar fi trebuit să refuze să meargă în căutarea hranei pentru animale și să caute hrană pentru oameni, însă îi era frică de moarte, de aceea nu s-a opus împăratului.
”Şi-au împărţit ţara s-o cutreiere. Ahab a plecat singur pe un drum, şi Obadia a plecat singur pe un alt drum. Pe când era Obadia pe drum, iată că l-a întâlnit Ilie. Obadia, cunoscându-l, a căzut cu faţa la pământ şi a zis: „Tu eşti, domnul meu Ilie?”
El i-a răspuns: „Eu sunt; du-te şi spune stăpânului tău: „Iată că a venit Ilie!” Şi Obadia a zis: „Ce păcat am săvârşit eu, ca să dai pe robul tău în mâinile lui Ahab, ca să mă omoare?
Viu este DOMNUL, că n-a rămas popor sau împărăţie unde să nu fi trimis stăpânul meu să te caute; şi când se spunea că nu eşti acolo, punea pe împărăţia şi poporul acela să jure că nu te-a găsit. Şi acum zici: „Du-te şi spune stăpânului tău: „Iată că a venit Ilie!”
Și apoi, când voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce nu ştiu unde. Dacă m-aş duce să dau de ştire lui Ahab, şi nu te-ar găsi, mă va omorî. Şi totuşi robul tău se teme de Domnul din tinereţea lui.
Nu s-a spus oare domnului meu ce am făcut când a ucis Izabela pe prorocii DOMNULUI? Cum am ascuns o sută de proroci ai DOMNULUI, câte cincizeci într-o peşteră, şi i-am hrănit cu pâine şi cu apă?
Şi acum tu zici: „Du-te şi spune stăpânului tău: „Iată că a venit Ilie!” El mă va ucide” (1 Împărați 18.6-14)
Teama lui Obadia era să nu moară, dar omul Lui Dumnezeu n-are această teamă, pentru că dacă a învins moartea veșnică, atunci a învins și moartea fizică.
Obadia era robul lui Ahab și al Izabelei și era temător de Dumnezeu, imaginați-vă asta!
El era într-o poziție dificilă, de aceea credea că toți știau ce a făcut el bine, că i-a hrănit pe profeți. În realitate, Obadia își abandonase, deja, Credința-Sacrificială și intrase, automat, în credința religioasă, tradițională.
Diavolul vrea să hrănească duhul de frică, ca bărbatul și femeia Lui Dumnezeu să se mulțumească să facă ce este bine, și nu ce este drept. Cu toate astea, locul slujitorului Lui Dumnezeu e pe înălțimea Muntelui și nu în peșterle din Munte. Ilie, la rândul său, n-a acceptat acel cuvânt de intimidare care a venit de la Obadia.
”Dar Ilie a zis: „Viu este Domnul oştirilor al cărui slujitor sunt, că astăzi mă voi înfăţişa înaintea lui Ahab.” Ilie şi proorocii lui Baal.
Obadia, ducându-se înaintea lui Ahab, l-a înştiinţat despre lucrul acesta. Şi Ahab s-a dus înaintea lui Ilie.
Abia a zărit Ahab pe Ilie şi i-a zis: „Tu eşti acela care nenoroceşti pe Israel?”
Ilie a răspuns: „Nu eu nenorocesc pe Israel; ci tu şi casa tatălui tău, fiindcă aţi părăsit poruncile Domnului şi te-ai dus după Baali” (1 Împărați 18.15-18)
Imaginați-vă, o singură persoană îl înfruntă pe împărat și spune că el, împăratul, este cel care tulbură poporul. Ilie e prototipul Adevăratului Om al Lui Dumnezeu, deoarece arată, fără urmă de îndoială, că: Omul Lui Dumnezeu e puternic!
De aceea, chiar dacă în ochii altora, ce facem este greșit, DACĂ SUNTEM DISPUȘI SĂ NE RIDICĂM, indiferent de ceea ce se va întâmpla sau de circumstanțe, acesta este al doilea semn că Focul va cădea!
Nu uitați niciodată că, fără Credință, e imposibil să-I fim plăcuți Lui Dumnezeu! Asta înseamnă că trebuie să ne analizăm”RIDICAREA” și dispoziția, în funcție de Credință și de tot ce ne privește.
Deixe o seu comentário