Plan de citire a Bibliei pentru 1 an
”Poporul meu este nimicit din lipsă de cunoaștere” Osea 4:6
Cunoașterea Bibliei este foarte importantă pentru noi toți, mai ales în cele mai dificile momente din viața noastră, deoarece Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Duhul Sfânt ne da direcție, ne îndrumă și, când trecem prin încercări, El ne amintește de ceea ce este scris în Biblie, de un Cuvânt al lui Dumnezeu care ne va mângâia. Dar o vom aminti doar dacă știm despre asta.
De aceea, am conceput un plan pentru a citi Biblia într-un an. Vei vedea cât de mult îți va transforma viața.
Urmează lecturile de astăzi:
EXODUL 31
1Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, spunând:
2Vezi, am chemat pe nume pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din tribul lui Iuda;
3Și l-am umplut cu duhul lui Dumnezeu, în înțelepciune și în înțelegere și în cunoaștere și în orice fel de meșteșug,
4Pentru a concepe lucruri iscusite, pentru a lucra în aur și în argint și în aramă,
5Și în tăierea pietrelor, pentru a fi montate și în sculptarea lemnăriei, pentru a lucra în orice fel de meșteșug.
6Și eu, iată, eu l-am dat împreună cu el pe Aholiab, fiul lui Ahisama, din tribul lui Dan; și în inimile tuturor celor ce sunt înțelepți în inimă am pus înțelepciune, ca ei să poată face tot ce ți-am poruncit;
7Tabernacolul întâlnirii și chivotul mărturiei și șezământul milei care este pe ea și tot mobilierul tabernacolului,
8Și masa și vasele ei și sfeșnicul pur cu toate vasele lui și altarul tămâiei,
9Și altarul ofrandei arse cu toate vasele lui și ligheanul și piciorul lui,
10Și hainele serviciului și veșmintele sfinte pentru preotul Aaron și veșmintele fiilor săi, pentru a servi în serviciul de preot,
11Și untdelemnul pentru ungere și tămâia dulce pentru locul sfânt: să facă conform cu tot ceea ce ți-am poruncit.
12Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, spunând:
13Vorbește de asemenea copiilor lui Israel, spunând: Negreșit să țineți sabatele mele, căci acesta este un semn între mine și voi prin generațiile voastre; ca să știți că eu sunt DOMNUL care vă sfințește.
14Țineți sabatul, căci el vă este sfânt; oricine îl pângărește să fie negreșit dat la moarte, pentru că oricine face vreo lucrare în el, acel suflet să fie stârpit din poporul său.
15Șase zile să se facă muncă; dar în a șaptea este sabatul odihnei, sfânt pentru DOMNUL; oricine face vreo muncă în ziua de sabat, negreșit să fie dat la moarte.
16De aceea copiii lui Israel să țină sabatul, ca să țină sabatul prin generațiile lor, ca legământ continuu.
17Acesta este un semn între mine și copiii lui Israel pentru totdeauna, pentru că în șase zile DOMNUL a făcut cerul și pământul și în a șaptea zi s-a odihnit și a fost înviorat.
18Și i-a dat lui Moise, când el a sfârșit de vorbit îndeaproape cu el pe muntele Sinai, două table ale mărturiei, table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu.
IOAN 11
1Și era un anume bolnav, Lazăr din Betania, din satul Mariei și al surorii ei, Marta.
2(Maria era aceea care l-a uns pe Domnul cu mir și i-a șters picioarele cu părul ei, al cărei frate, Lazăr, era bolnav.)
3De aceea surorile au trimis la el, spunând: Doamne, iată, acela pe care îl iubești, este bolnav.
4Isus, când a auzit, a spus: Această boală nu este spre moarte, ci pentru gloria lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea.
5Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.
6Când a auzit așadar că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care era;
7Apoi, după aceasta, le-a spus discipolilor: Să mergem din nou în Iudeea.
8Discipolii i-au spus: Rabi, acum de curând căutau iudeii să te ucidă cu pietre și din nou te duci acolo?
9Isus a răspuns: Nu sunt douăsprezece ore în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina lumii acesteia.
10Dar dacă umblă cineva noaptea, se împiedică, pentru că nu este lumină în el.
11Acestea a spus Isus; și după aceea el le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, doarme; dar mă duc să îl trezesc din somn.
12Atunci discipolii lui au spus: Doamne, dacă doarme, se va face bine.
13Dar Isus vorbise despre moartea lui, dar ei gândeau că vorbește despre odihna somnului.
14De aceea Isus le-a spus atunci pe față: Lazăr este mort.
15Și mă bucur pentru voi că nu am fost acolo, ca să credeți; totuși, să mergem la el.
16Atunci Toma, cel numit Didumos, le-a spus celor împreună discipoli cu el: Să mergem și noi, ca să murim cu el.
17Atunci când Isus a venit, a aflat că el era deja de patru zile în mormânt.
18Și Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii.
19Și mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria, ca să le mângâie din cauza morții fratelui lor.
20Atunci Marta, când a auzit că vine Isus, a ieșit și l-a întâlnit. Dar Maria ședea în casă.
21Atunci Marta i-a spus lui Isus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit;
22Dar știu că orice vei cere chiar acum de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da.
23Isus i-a spus: Fratele tău va învia.
24Marta i-a spus: Știu că va învia în înviere, în ziua de apoi.
25Isus i-a spus: Eu sunt învierea și viața, cel ce crede în mine, chiar dacă ar fi murit, totuși va trăi;
26Și oricine trăiește și crede în mine, nicidecum nu va muri niciodată. Crezi tu aceasta?
27Da, Doamne, i-a spus ea: Eu cred că tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.
28Și, spunând acestea, s-a dus și a chemat-o pe Maria, sora ei, pe ascuns, spunând: Învățătorul a venit și te cheamă.
29Imediat ce ea a auzit, s-a ridicat repede și a venit la el.
30Și Isus nu venise încă în sat, ci era în locul unde îl întâmpinase Marta.
31Atunci iudeii, care erau cu ea în casă și o mângâiau, văzând-o pe Maria că s-a ridicat în grabă și a ieșit, au urmat-o, spunând: Se duce la mormânt ca să plângă acolo.
32Atunci Maria, când a ajuns unde era Isus, l-a văzut și a căzut la picioarele lui, spunându-i: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
33De aceea Isus, când a văzut-o plângând, și pe iudeii care veniseră cu ea plângând, a gemut în duhul lui și s-a tulburat.
34Și a spus: Unde l-ați pus? I-au spus: Doamne, vino și vezi.
35Isus plângea.
36Atunci iudeii au spus: Iată, cât îl iubea!
37Iar unii dintre ei au spus: Nu putea acesta, care a deschis ochii orbului, să fi făcut ca nici acesta să nu fi murit?
38Isus de aceea, gemând din nou în el însuși, vine la mormânt. Și era o peșteră și o piatră era așezată peste ea.
39Isus a spus: Luați piatra la o parte. Marta, sora mortului, i-a spus: Doamne, deja miroase greu, fiindcă este mort de patru zile.
40Isus i-a spus: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?
41Atunci au luat piatra de unde era pus mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a spus: Tată, îți mulțumesc că m-ai auzit.
42Și eu am știut că totdeauna mă asculți; dar am spus aceasta din cauza mulțimii care stă împrejur, ca să creadă că tu m-ai trimis.
43Și, spunând acestea, a strigat cu voce tare: Lazăre, vino afară.
44Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză, și fața îi era înfășurată cu un ștergar. Isus le-a spus: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.
45Atunci mulți dintre iudei, care au venit la Maria și au văzut cele ce a făcut Isus, au crezut în el.
46Dar unii dintre ei au mers la farisei și le-au spus cele ce a făcut Isus.
47Atunci preoții de seamă și fariseii au adunat consiliul și au spus: Ce facem? Pentru că omul acesta face multe miracole.
48Dacă îl lăsăm astfel în pace, toți vor crede în el și vor veni romanii și ne vor lua deopotrivă și locul și națiunea.
49Dar unul dintre ei, Caiafa, fiind marele preot în acel an, le-a spus: Voi nu știți nimic,
50Nici nu gândiți că este în folosul nostru să moară un singur om pentru popor și să nu piară toată națiunea?
51Dar nu a spus aceasta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profețit că Isus avea să moară pentru națiune;
52Și nu numai pentru acea națiune, ci și ca să adune într-unul singur pe copiii lui Dumnezeu, cei risipiți.
53De aceea din acea zi s-au sfătuit ca să îl ucidă.
54De aceea Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, și a stat acolo cu discipolii săi.
55Iar paștele iudeilor era aproape, și mulți au urcat din țară la Ierusalim înainte de paște, ca să se purifice.
56Atunci ei îi căutau pe Isus și au vorbit între ei, stând în picioare în templu: Ce gândiți voi, că nicidecum nu va veni la sărbătoare?
57Acum deopotrivă preoții de seamă și fariseii dăduseră poruncă, ca, dacă știe cineva unde este, să le arate ca să îl prindă.
PROVERBE 8
1Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
2 Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
3Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
4Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.
5Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
6Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
7Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.
8Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.
9Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
10Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
11Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
12Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
13Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
14Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.
15Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
16Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
17Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
18Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.
19Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
20Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
21Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
22DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
23Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
24Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.
25Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;
26Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
27Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
28Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
29Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
30Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
31Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.
32De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.
33Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
34Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
35Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
36Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.
Deixe o seu comentário