Plan de citire a Bibliei pentru 1 an

”Poporul meu este nimicit din lipsă de cunoaștere” Osea 4:6

Cunoașterea Bibliei este foarte importantă pentru noi toți, mai ales în cele mai dificile momente din viața noastră, deoarece Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Duhul Sfânt ne da direcție, ne îndrumă și, când trecem prin încercări, El ne amintește de ceea ce este scris în Biblie, de un Cuvânt al lui Dumnezeu care ne va mângâia. Dar o vom aminti doar dacă știm despre asta.

De aceea, am conceput un plan pentru a citi Biblia într-un an. Vei vedea cât de mult îți va transforma viața.

Urmează lecturile de astăzi:

EXODUL 28

1Și ia la tine pe Aaron, fratele tău, și fiii lui cu el, dintre copiii lui Israel, ca el să îmi servească în serviciul de preot, chiar Aaron, Nadab și Abihu, Eleazar și Itamar, fiii lui Aaron.
2Și fă veșminte sfinte pentru Aaron, fratele tău, pentru glorie și pentru frumusețe.
3Și vorbește tuturor celor ce sunt înțelepți în inimă, pe care i-am umplut cu duhul înțelepciunii, ca ei să facă veșminte lui Aaron pentru a-l consacra, ca el să îmi servească în serviciul de preot.
4Și acestea sunt veșmintele pe care le vor face: un pieptar și un efod și o robă și o tunică brodată, o mitră și un brâu; și vor face veșminte sfinte pentru Aaron, fratele tău, și fiii lui, ca el să îmi servească în serviciul de preot.
5Și ei să ia aur și albastru și purpuriu și stacojiu și in subțire.
6Și să facă efodul de aur, de albastru și de purpuriu, de stacojiu și de in subțire răsucit, o lucrătură iscusită.
7Acesta va avea cele două umerarii ale lui împreunate la cele două margini ale lui; și astfel să fie legat.
8Și brâul efodului făcut cu iscusință, care este peste el, să fie din aceeași bucată, conform lucrării acestuia chiar de aur, de albastru și purpuriu și stacojiu și in subțire răsucit.
9Și să iei două pietre de onix și să gravezi pe ele numele copiilor lui Israel:
10Șase din numele lor pe o piatră și celelalte șase nume rămase pe cealaltă piatră, conform nașterii lor.
11Cu lucrarea unui gravor în piatră, asemenea gravurilor unui sigiliu să gravezi cele două pietre cu numele copiilor lui Israel: să le faci montate în broșe de aur.
12Și să pui cele două pietre pe umerii efodului ca pietre ale amintirii copiilor lui Israel; și Aaron să poarte numele lor înaintea DOMNULUI pe cele două umerare ale sale drept amintire.
13Și să faci broșe de aur;
14Și două lanțuri de aur pur la capete; fă-le din lucrătură împletită și fixează lanțurile împletite, în broșe.
15Și să faci pieptarul judecății cu lucrătură iscusită; fă-l asemenea lucrării efodului; de aur, de albastru, de purpuriu și de stacojiu și de in subțire răsucit, așa să îl faci.
16Pătrat să fie, fiind dublu; o palmă să fie lungimea lui și o palmă să fie lățimea lui.
17Și așază în el monturi ale pietrelor, patru rânduri de pietre: primul rând să fie un sardiu, un topaz și rubinul, acesta să fie primul rând.
18Și al doilea rând să fie un smarald, un safir și un diamant.
19Și al treilea rând un hiacint, o agată și un ametist.
20Și al patrulea rând un beril și un onix și un jasp; ele vor fi montate în broșe de aur în monturile lor.
21Și pietrele vor fi cu numele copiilor lui Israel, douăsprezece, conform cu numele lor, asemenea gravurilor unui sigiliu; fiecare cu numele lui să fie ele, conform celor douăsprezece triburi.
22Și să faci pe pieptar lanțuri la capete, din lucrătură împletită de aur pur.
23Și să faci pe pieptar două inele de aur și să pui cele două inele pe cele două colțuri ale pieptarului.
24Și să pui cele două lanțuri răsucite de aur în cele două inele care sunt la colțurile pieptarului.
25Și celelalte două capete ale celor două lanțuri împletite fixează-le în cele două broșe și prinde-le în cele două umerarii ale efodului în fața acestuia.
26Și să faci două inele de aur și să le pui pe cele două colțuri ale pieptarului la marginea lui, care este în partea efodului de dinăuntru.
27Și să faci alte două inele de aur și să le pui pe cele două părți laterale ale efodului pe de dedesubt, spre partea dinainte a lui, lângă cealaltă îmbinare a lui, deasupra brâului făcut cu iscusință al efodului.
28Și să lege pieptarul prin inelele lui la inelele efodului cu un șnur din albastru, ca acesta să fie deasupra brâului făcut cu iscusință al efodului și ca pieptarul să nu fie dezlegat de efod.
29Și Aaron va purta numele copiilor lui Israel în pieptarul judecății peste inima sa, când intră în locul sfânt, ca o amintire continuă înaintea DOMNULUI.
30Și să pui în pieptarul judecății Urimul și Tumimul; și ele să fie peste inima lui Aaron, când el intră înaintea DOMNULUI; și Aaron să poarte judecata copiilor lui Israel peste inima lui continuu înaintea DOMNULUI.
31Și să faci roba efodului toată din albastru.
32Și să fie o gaură în vârful acesteia, în mijlocul ei: să aibă o margine din lucrătură împletită de jur împrejurul găurii, precum gaura unei tunici de zale, ca să nu se sfâșie.
33Și să faci pe tiv, rodii de albastru și de purpuriu și de stacojiu, de jur împrejurul tivului ei; și clopoței de aur între ele de jur împrejur:
34Un clopoțel de aur și o rodie, un clopoțel de aur și o rodie, pe tivul robei de jur împrejur.
35Și să fie peste Aaron pentru a servi; și sunetul lui să fie auzit când el intră în locul sfânt înaintea DOMNULUI și când iese afară, ca să nu moară.
36Și să faci o placă de aur pur și să gravezi pe ea, asemenea gravurilor unui sigiliu: SFINȚENIE DOMNULUI.
37Și să-l pui pe un șnur albastru, ca să fie peste mitră; aceasta să fie peste partea dinainte a mitrei.
38Și aceasta să fie pe fruntea lui Aaron, ca Aaron să poarte nelegiuirea lucrurilor sfinte, pe care copiii lui Israel le vor sfinți în toate darurile lor sfinte; și aceasta să fie continuu pe fruntea lui, ca ei să fie primiți înaintea DOMNULUI.
39Și să brodezi tunica de in subțire și să faci mitra de in subțire și să faci brâul din lucrătură brodată.
40Și pentru fiii lui Aaron să faci tunici și să faci pentru ei brâie și bonete să faci pentru ei, pentru glorie și pentru frumusețe.
41Și pune-le pe Aaron, fratele tău, și fiii săi împreună cu el; și unge-i și consacră-i și sfințește-i, ca ei să îmi servească în serviciul de preot.
42Și să le faci izmene de in să le acopere goliciunea; de la șale, coapsele, până la genunchi să ajungă aceștia;
43Și ei vor fi pe Aaron și pe fiii lui, în timp ce vor veni la tabernacolul întâlnirii, sau în timp ce se vor apropia de altar pentru a servi în locul sfânt; ca ei să nu poarte nelegiuire și să moară: acesta să fie un statut pentru totdeauna, lui și seminței lui după el.

IOAN 8

1Isus s-a dus la muntele Măslinilor.
2Și devreme dimineața a venit din nou în templu; și tot poporul a venit la el; și a șezut și i-a învățat.
3Și scribii și fariseii i-au adus o femeie prinsă în adulter; și după ce au pus-o în mijloc,
4I-au spus: Învățătorule, această femeie a fost prinsă în adulter, chiar asupra faptei.
5Și Moise, în lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe unele ca acestea. Dar tu ce spui?
6Spuneau aceasta, ispitindu-l, ca să îl acuze. Dar Isus, aplecându-se jos, scria cu degetul pe pământ de parcă nu îi auzea.
7Și în timp ce continuau să îl întrebe, s-a ridicat și le-a spus: Acela care este fără păcat dintre voi, să arunce primul cu piatra în ea.
8Și, aplecându-se jos din nou, scria pe pământ.
9Și cei ce au auzit, fiind condamnați de conștiința lor, au ieșit unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, până la ultimii. Și Isus a rămas singur; și femeia stând în mijloc.
10Când s-a ridicat Isus și nu a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, i-a spus: Femeie, unde sunt aceia, acuzatorii tăi? Nimeni nu te-a condamnat?
11Iar ea a spus: Nimeni, Doamne. Și Isus i-a spus: Nici eu nu te condamn; du-te și nu mai păcătui.
12Atunci Isus le-a vorbit din nou, spunând: Eu sunt lumina lumii; cel ce mă urmează nicidecum nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.
13De aceea fariseii i-au spus: Tu aduci mărturie despre tine însuți; mărturia ta nu este adevărată.
14Isus a răspuns și le-a zis: Deși eu aduc mărturie despre mine însumi, mărturia mea este adevărată pentru că știu de unde am venit și unde mă duc, dar voi nu puteți spune de unde vin și unde mă duc.
15Voi judecați conform cărnii; eu nu judec pe nimeni.
16Și chiar dacă eu judec, judecata mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci eu și Tatăl care m-a trimis.
17Și de asemenea este scris în legea voastră că mărturia a doi oameni este adevărată.
18Eu sunt cel ce aduce mărturie despre mine însumi și Tatăl care m-a trimis aduce mărturie despre mine.
19Atunci ei i-au spus: Unde este Tatăl tău? Isus a răspuns: Nu mă cunoașteți nici pe mine, nici pe Tatăl meu. Dacă m-ați fi cunoscut, ați fi cunoscut și pe Tatăl meu.
20Isus a spus aceste cuvinte în vistierie, pe când îi învăța în templu; și nimeni nu a pus mâinile pe el, pentru că nu îi venise încă timpul.
21Atunci Isus le-a spus din nou: Eu mă duc și voi mă veți căuta și veți muri în păcatele voastre; acolo unde mă duc eu, voi nu puteți veni.
22Atunci iudeii au spus: Oare se va omorî el însuși? Pentru că spune: Acolo unde mă duc eu, voi nu puteți veni.
23Și le-a spus: Voi sunteți de jos, eu sunt din înalt; voi sunteți din această lume, eu nu sunt din această lume.
24De aceea v-am spus că veți muri în păcatele voastre; căci dacă nu credeți că eu sunt el, veți muri în păcatele voastre.
25Atunci i-au spus: Tu, cine ești? Și Isus le-a spus: Chiar acela de care de la început v-am spus.
26Am multe de spus și de judecat despre voi, dar cel ce m-a trimis este adevărat și spun lumii cele pe care le-am auzit de la el.
27Ei nu au înțeles că le vorbea despre Tatăl.
28Atunci Isus le-a spus: Când veți fi ridicat pe Fiul omului, atunci veți ști că eu sunt el și că nu fac nimic de la mine însumi, ci așa cum m-a învățat Tatăl meu, acestea vorbesc.
29Și cel ce m-a trimis este cu mine; Tatăl nu m-a lăsat singur, pentru că totdeauna eu fac cele plăcute lui.
30Pe când vorbea acestea, mulți au crezut în el.
31Atunci Isus a spus iudeilor care au crezut în el: Dacă stăruiți în cuvântul meu, sunteți cu adevărat discipolii mei;
32Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi.
33I-au răspuns: Noi suntem sămânța lui Avraam și nu am fost robi niciodată nimănui; cum spui tu: Veți fi făcuți liberi?
34Isus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine face păcat este robul păcatului.
35Și robul nu trăiește în casă pentru totdeauna, Fiul însă trăiește pentru totdeauna.
36De aceea dacă Fiul vă face liberi, veți fi cu adevărat liberi.
37Știu că sunteți sămânța lui Avraam; dar căutați să mă ucideți, deoarece cuvântul meu nu are loc în voi.
38Eu spun ceea ce am văzut la Tatăl meu; și voi faceți ceea ce ați văzut la tatăl vostru.
39Ei au răspuns și i-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Isus le-a spus: Dacă ați fi copiii lui Avraam, ați face faptele lui Avraam.
40Dar acum căutați să mă ucideți, un om care v-a spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu; Avraam nu a făcut aceasta.
41Voi faceți faptele tatălui vostru. Atunci ei i-au spus: Noi nu suntem născuți din curvie; avem un Tată, pe Dumnezeu.
42Isus le-a spus: Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, m-ați iubi; fiindcă eu am ieșit și am venit din Dumnezeu; căci nu am venit de la mine însumi ci el m-a trimis.
43De ce nu înțelegeți vorbirea mea? Pentru că nu puteți asculta cuvântul meu.
44Voi sunteți din tatăl vostru diavolul, și poftele tatălui vostru voiți să faceți. El a fost ucigaș de la început și nu a stat în adevăr, pentru că nu este adevăr în el. Când vorbește o minciună, vorbește din ale lui, fiindcă este mincinos și tatăl minciunii.
45Și pentru că eu spun adevărul, nu mă credeți.
46Cine dintre voi mă dovedește vinovat de păcat? Și dacă spun adevărul, de ce nu mă credeți?
47Cel ce este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea nu ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.
48Atunci iudeii au răspuns și i-au zis: Nu spunem noi bine că ești samaritean și că ai drac?
49Isus a răspuns: Nu am drac, ci onorez pe Tatăl meu, iar voi mă dezonorați pe mine.
50Și eu nu caut gloria mea; este unul care caută și judecă.
51Adevărat, adevărat vă spun: Dacă cineva ține cuvântul meu, nu va vedea moartea niciodată.
52Atunci, iudeii i-au spus: Acum știm că ai drac. Avraam este mort și profeții; și tu spui: Dacă cineva ține cuvântul meu, nicidecum nu va gusta moartea niciodată.
53Ești tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care este mort? Și profeții sunt morți; cine te faci tu pe tine însuți?
54Isus a răspuns: Dacă eu mă onorez, onoarea mea nu este nimic; Tatăl meu este cel ce mă onorează, el despre care voi spuneți că este Dumnezeul vostru;
55Totuși nu l-ați cunoscut, dar eu îl cunosc; și dacă spun că nu îl cunosc, voi fi un mincinos ca voi; dar îl cunosc și țin cuvântul lui.
56Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie să vadă ziua mea; și a văzut-o și s-a bucurat.
57Atunci iudeii i-au spus: Nu ai nici cincizeci de ani și ai văzut pe Avraam?
58Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Mai înainte să fi fost Avraam: Eu sunt.
59Atunci au ridicat pietre ca să arunce în el; dar Isus s-a ascuns și a ieșit din templu, mergând prin mijlocul lor și astfel a trecut.

PROVERBE 5

1Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
2Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
3Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
4Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
5Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad.
6Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
7De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
8Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
9Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
10Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
11Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
12Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
13Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
14Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
15Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
16Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
17Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
18Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
19Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
20Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
21Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
22Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.