Doar pentru cuceritori

Textul original care învaţă despre a intra în posesia Împărăţiei lui Dumnezeu spune aşa:

„Din zilele lui Ioan Botezătorul şi până acum, în Împărăţia Cerurilor se dă buzna, şi cei năvalnici pun mâna pe ea.”

Cine raţionează, pricepe imediat izbitoarea diferenţă între textul original care este dificil, dur şi greoi şi traducerea cea nouă care este mai moale, mai uşoară de înţeles şi mai simplă.

Efortul nu este suficient. Important este să apuci (să  iei) Împărăţia Cerurilor.

Pentru asta, este nevoie ca toţi candidaţii ce îşi doresc acest lucru să fie conştienţi de dificultăţile naturale. Este un război!

Ca să iei Împărăţia Cerurilor este nevoie să învingi împărăţia infernului. În mod obligatoriu, trebuie să învingi sau mai bine spus să cucereşti.

Cuceritorul nu este u aventurier, iar aventurierul nu este un cuceritor.

Cât timp aventurierul încearcă, cuceritorul cucereşte.

Cuceritorul se distinge prin determinarea sa. El este idealist prin natură. Este încăpăţânat în credinţa lui. Este perseverent în credinţă. Este ferm şi consistent în poziţia pe care o are. Moartea nu îl înfricoşează. Este gata să sacrifice totul pentru ceea ce crede.

Cuceritorul este ascultător. Este disciplinat, dar violent. Nu-i este milă şi nu-i pare rău să facă ceea ce trebuie făcut.

Nu dă nici cea mai mică importanţă părerii celorlalţi.

Emoţiile sale sunt sclavele raţiunii sale.

Acesta era duhul lui Avraam, Iosua, Caleb, Iefta, David şi a celor trei viteji ce erau cu el.

Împărăţia lui Dumnezeu este în căutare de astfel de oameni.

Împărăţia Cerurilor suferă violenţe (năvăliri) pentru că doar cuceritorii o pot lua.