Mai mult pentru Altar, mai puțin pentru mine

“Când Şi-a ridicat privirea, i-a văzut pe cei bogaţi punându-şi darurile în vistieria Templului. A văzut şi o văduvă săracă, punând acolo două lepta. Isus a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toţi,  pentru că toţi aceştia au pus din abundenţa lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea ca să trăiască.“

Luca 21.1-4

Domnul Iisus ne-a învățat că este Altarul cel care sfințește ofranda. Observând – inclusiv EL putea să facă orice alt lucru, dar cum observa în trecut, continua observând până în zilele de astăzi -, El observa considerația pe care o avea fiecare cu Altarul. Tot ceea ce facem pentru Altar, facem pentru Dumnezeu.

Alegerile și deciziile noastre arată prioritatea noastră.

Și, cu siguranță, facem mult mai mult pentru lucrurile și persoanele pe care le considerăm importante.

În fața vistieriei, bogații au făcut mai mult pentru ei înșiși și mai puțin pentru Altar. Dar văduva săracă a făcut mai mult pentru Altar decât pentru ea însăși.

Este notoriu că, cu cât se face mai mult pentru propria viață, mai puțin se primește. Dovada acestui lucru sunt persoanele care ajung la biserică cu 30, 40, 50 de ani și care mereu au făcut de toate pentru propria viață, dar chiar așa au ajuns fără nimic.

Diferit, când se face mai mult pentru Altar, mult mai beneficiați suntem de către propriul Altar. Văduva săracă, spre exemplu, până în zilele de astăzi este recunoscută și onorată.

Secretul vieții și al credinței este mereu să facem mai mult pentru Altar!

Spre exemplu, dvs aveți rănchiună, dar nu vreți să iertați, dar chiar așa dvs iertați.

Pentru cine faceți mai mult, pentru dvs sau pentru Altar?

Dacă iertați, este clar că veți face mai mult pentru Altar!

Dacă nu iertați,veți face mai mult pentru dvs, și, în consecință, veți pierde oportunitatea de a primi Mântuirea.

Mântuirea este la dispoziția celor care fac mai mult pentru Altar.

Episcopul Djalma Bezerra