Am ajuns la Catedrala Credinței umilită, depinzând de favoarea altora ca să am unde sta și ce mânca, simțindu-mă un gunoi uman, dar încă îmi amintesc de prima rugăciune a mea: “Doamne, mereu mi-a cerut viața în întregime și niciodată nu Ți-am dat-o. Azi vin aici să-Ți dau ce mi-ai cerut mereu, doar ce a rămas din ea. Dar, dacă chiar așa, Doamne, o vrei, ia viața mea, pentru că ce a rămas eu Îți dau.”
În acea zi eu am plecat eliberată. Eliberată de vicii, de sclavia care mă chinuia de ani de zile. Am ieșit de acolo cu totul diferit. Continui să cred până azi, am luptat pentru soțul meu care era și el de aproape 18 ani dependent de alcool și cocaină și azi este un bărbat al lui Dumnezeu, care în curând va fi sfințit ca evanghelist, rezultat al unei cereri la Focul Sfânt din Israel, campanie la care nu am avut mult, dar am dat ce am avut mai bun.
Oamenii mă chemau și mă cheamă de nebună, dar când diavolul îi folosește pe acei oameni ca să mă descurajeze și să mă înfrunte, îmi amintesc de trecutul meu și spun diavolului: “Hei, eu nu mai trăiesc în trecut!”
Eu, care îmi cheltuiam banii pe droguri, acum îi folosesc ca să fac juruințe și sacrificii și Dumnezeu m-a cinstit. Încă merg pe calea lui Dumnezeu cu pași lenți, dar cu o diferență și o siguranță că nimeni nu va scoate din mine siguranța că Domnul Iisus nu mai este lângă mine, ci este înăuntrul meu.
Azi nu mai sunt datoare traficanților, ci sunt respectată de ei și chiar vorbesc de Domnul Iisus prin locurile pe unde trec.
Dumnezeu mi-a dat demnitate, m-a cinstit. Dacă azi eu ofer și sacrific, este pentru că am înțeles că trebuie doar să mă supun. Cuvântul lui Dumnezeu se împlinește azi în viața mea, pentru că pot să spun: Eu și casa mea slujim Domnului. În curând va fi toată familia mea, pentru a face mai mult și a-L sluji pe Singurul Dumnezeu demn de toată cinstea, gloria și puterea.- Daiana
Leave A Comment