Episcopul Edir Macedo

Credința fără Har

”Eu trăiesc prin harului lui Dumnezeu și nu după faptele Legii; Iisus a sacrificat pentru mine, nu mai trebuie să sacrific.”

Acestea și multe alte argumente sunt folosite pe scară largă de majoritatea credincioșilor.

Dar eu întreb: dacă credința nu are nevoie să fie însoțită de sacrificiu, din întâmplare, harul lui Dumnezeu care scutește sacrificiul îți dă dreptul să trăiești în firea pământească? Să ai păcate ascunse ani la rând?

Adevărul este că cei care predică ”Harul” nu au nici cea mai mică idee despre ceea ce de fapt semnifică el. În mod înșelător, învață că harul este ca o cartelă pre plătită nelimitat, pe care Iisus a plătit-o pentru noi. Atunci putem să-L acceptăm și să cheltuim creditul acelei cartele un timp nelimitat. Dacă omul păcătuiește, doar să-și ceară iertare, pentru că are nenumărate credite cu Dumnezeu. Dacă mâine cade în același păcat, trebuie doar să folosească creditele din nou. Fără nevoia de a se căi, fără nevoia unei schimbări a sensului în care merge. Se poate baza doar pe bunele sale intenții, pe remușcare și pe un pachet de scuze: ”carnea este slabă”, ”nu pot să mă împotrivesc”, ”este mai puternic ca mine…”

Din cauza acestei înșelări, multă lume care crede că are locul garantat în Cer va merge în iad. Așa cum adevărata credință nu are nici o legătură cu religia, harul adevărat nu are nici o legătură cu lipsa sacrificiului. Din contră, harul îi dă omului o responsabilitate pe care nu o avea înainte. Dacă înainte el era trăia în păcat, acum nu mai are această scuză. El a primit libertate și dreptul la Mântuire.

Acum, omul este responsabil ca să se mențină pe Calea Mântuirii și pentru aceasta regulile harului sunt foarte clare: cine vrea să vină la Iisus, trebuie să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-L urmeze. Trei nivele de sacrificiu. Domnul Iisus ne prezintă harul Său, favoarea Lui, cadoul pe care nu-l merităm, ca pe ceva atât de prețios încât omul ar vinde tot ce are ca să-l cumpere. Merită sacrificiul ascultării, merită sacrificiul de lepădare de sine, merită sacrificiul de a-i ierta pe cei care ne-au greșit, merită sacrificiul de a lăsat viața veche, merită sacrificiul de a ne desprinde de anumite persoane, lucruri și convingeri. Merită orice sacrificiu pe care harul adevărat îl cere.

Episcopul Macedo