Mână puternică

Cu cât este mai mare cucerirea râvnită, cu atât este mai mare lupta şi sacrificiul de care este nevoie.

Cu cât este mai mare visul, cu atât este mai exigent sacrificiul pentru realizarea acestuia. Această învăţătură vine din Înalt.

Eliberarea evreilor din Egipt, era un vis aproape imposibil. Fii lui Israel erau marele izvor de bogăţie şi abundenţă egipteană. o bogăţie ce a costat însăşi libertatea poporului lui Israel, aceştia devenind sclavi. A-i elibera din robie pe aceştia, însemna o pierde ireparabilă.

Egiptul este lumea. Faraon este diavolul, copii lui Israel sunt popoarele sclavizate, Muntele Sinai simbolizează Muntele Calvarului, iar Moise este cel trimis din Înalt.

Când Dumnezeu l-a trimis pe Moise, l-a avertizat:

„Ştiu că împăratul Egiptului n-are să vă lase să plecaţi decât silit de o mână puternică.” (Exodul 3:19)

Cum să îi eliberăm pe sclavii diavolului fără uzul obligatoriu al Mâinii Puternice? Cum, fără luptă, fără război, fără sacrificiu sau fără abuz de credinţă?

Este cu putinţă să folosim credinţa fără a agresa obiceiurile religioase?

Este cu putinţă să îţi foloseşti credinţa fără a agresa dorinţele cărnii?

Credinţa supranaturală însăşi, se opune la ceea ce este făcut în mod normal.

Iisus a scuipat pe pământ, a făcut tină, l-a uns pe ochi pe orb, dar nu din cauza asta a fost el vindecat ci din cauză că a ascultat de porunca Sa chiar de i-a fost extrem de greu, aşa a fost vindecat.

Cine l-a vindecat? Iisus? Saliva Lui? Tina? Apele râului?

El a fost vindecat prin ascultarea de Cuvântul rostit de Iisus. A fost vindecat prin propria credinţă. Însă, Dumnezeu trebuie să Îşi folosească Mâna lui Puternică pentru a îşi trezi credinţa.

Iisus nu putea să-i ceară cuiva să aducă apă din râu pentru ca orbul să se spele pe ochi şi să fie vindecat? Nu era mai uşor aşa, mai simplu şi chiar mai uman să evite să îl lase pe orb să coboare în vale până la râu?

Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi cei ce dau năvală pun mâna pe ea. (Matei 11:12)

Credinţa pură ia cu năvală principiile naturii umane. Cine va înţelege asta?

Cu toate acestea, cine nu ştie că fără sacrificiul credinţei naturale, nu se poate cucerii nimic în această lume?

La fel stau şi lucrurile privitoare la beneficiile Lumii Supranaturale. Acestea cer să se ia cu năvală în mod supranatural cu credinţă supranaturală.

Cine crede, înaintează, cine nu, rămâne.

Mai multe detalii pe http://foculsfant.ro/muntelesinai