Episcopul Edir Macedo

Existenţa lui Dumnezeu

Când fiul a împlinit 12 ani, tatăl la trimis la un doctor în teologie cu care a rămas să înveţe până la vârsta de 24 de ani. După ce a terminat studiul s-a întord mândru acasă.

Tatăl l-a întrebat: „Cum Îl putem cunoaşte pe Acela pe care nu-l vedem? Cum putem şti dacă Dumnezeul cel Atotputernic este pretutindeni?”.

Băiatul a început să recite versete biblice pentru a demonstra existenţa lui Dumnezeu, însă tatăl, l-a întrerupt: „Asta e foarte complicat. Nu există nici o modalitate mai simplă prin care să învăţăm despre existenţa lui Dumnezeu?”

Băiatul a răspuns: „Nu din câte ştiu eu, tată. astăzi sunt un om cult şi am nevoie de această cultură pentru a putea explica misterele înţelepciunii divine.”

– „Mi-am pierdut timpul şi banii trimiţându-mi fiul la teologie!” – a reclamat cu indignare tatăl.

Lundu-l pe fiu de mână, l-a dus la bucătărie. Aici a umplut un castron cu apă şi a amestecat-o cu puţină sare. Apoi au ieşit să se plimbe prin oraş.

Când s-au întors acasă, tatăl i-a cerut: „Adu-mi sarea pe care am pus-o în castron”. El a căutat sarea, dar aceasta nu mai era de găsit pentru că se dizolvase în apă.

– „Atunci, nu mai vezi sarea?” – a întrebat tatăl.

– „Nu! Sarea este invizibilă!

– „Gustă atunci puţin din apa de la suprafaţa castronului şi vezi cum este!”

– „Sărată”.

– „Ia puţin din apa de la mijloc şi spune-mi cum este!”

– „La fel de sărată ca cea de la suprafaţă”

– „Acum încearcă să bei pţină apă de la fund şi spune-mi ce gust are!”

El a gustat şi avea acelaşi gust ca şi apa încercată în celelalte două dăţi antecedente.

– „Tu ai învăţat mulţi ani la rândul şi tot nu reuşeşti să explici în cuvinte simple cum se face că Dumnezeu care este Invizibil, se află peste tot!?” – i-a spus tatăl.

– „Folosind un castron cu apă, în care am pus sare, reprezentându-L pe Dumnezeu, aş fi putut să-l fac pe orice prost să înţeleagă acest lucru. Te rog fiule, uită înţelepciunea teologică care ne depărtează de Dumnezeu şi încearcă să cauţi credinţa şi inspiraţia divină care ne apropie de El!”