Fiica mea, fiul meu și "efectul cobra"

„Fiica mea, studiază, învață bine la școală, fă o facultate, fă-ți o carieră, nu fă ce-am făcut eu. Fii independentă și nu depinde niciodată de un bărbat”.

„Fiul meu, studiază, fii cineva, câștigă mulți bani, pentru că fără bani, ești un nimeni în această lume. Și, întâlnește-te cu multe fete, nu te căsători cu prima care apare”.

E doar impresia mea sau fiicele și fiii primesc sfaturi contradictorii de la părinții lor?

Aceste sfaturi, în general, sunt repetate, necontenit, de tați și mame bine intenționate, în căminele din ziua de azi. Își sfătuiesc copiii să facă ce ei, părinții, cred că e cel mai bine pentru ei. La urma urmei, la prima vedere, ce rău e în sfaturile de mai sus? Sunt sfaturi, prin care caută să-și cruțe copiii de experiențele rele, pe care ei înșiși le-au avut. Cu toate acestea, părinții au ignorat efectele negative ale unor astfel de sfaturi, pe termen lung. E ceva cunoscut, în economie și politică, ca „efectul cobra”.

Termenul „efectul cobra” derivă din ceva ce s-a întâmplat în timpul domniei britanice din India colonială. Guvernul britanic era îngrijorat de numărul cobrelor veninoase, din orașul Delhi. Așadar, a decis să ofere o recompensă pentru fiecare cobră moartă. Inițial, strategia a fost un succes, pentru că mulți oameni au început să omoare cobre, ca să primească recompensa. Cu toate astea, câțiva escroci (și, credeați că ei există numai în România!), au început să crească cobre, ca să câștige bani. Când guvernul și-a dat seama de asta, programul de recompensare a fost anulat și i-a făcut pe crescătorii de cobre să dea drumul animalelor, care acum le erau inutile. Ca rezultat, populația cobrelor a crescut și mai mult. Adică, soluția aparentă a problemei a devenit o situație și mai rea.

Așa s-a întâmplat și cu fiii care au urmat acele sfaturi „bune” de la părinți. Fiicele au devenit femei pregătite, cu carieră, independente – dar, în multe cazuri, singure și mai mâhnite decât mamele lor. Fiii au devenit aventurieri, care fac orice pentru bani – și apoi îi cheltuiesc cu femeile. Sau, mai rău, le lasă pe ele să-i cheltuiască pe ai lor, cu ei.

Când acele femei independente și singure ajung, în cele din urmă, la o vârstă, și se gândesc să se căsătorească, sunt extrem de exigente și reticente. Ca să nu mai vorbim că bărbații, pe care-i găsesc disponibili în piață, sunt exact acei fii singuri din paragraful anterior – pentru că alții mai înțelepți, desigur, sunt deja căsătoriți. Adică, sfaturile, dacă sunt urmate de copii, generează mai multe probleme, decât cele pe care părinții au vrut să le evite.

Părinții trebuie să înțeleagă că o căsnicie bună e una dintre cele mai bune forme de educație și stabilitate financiară, emoțională, fizică și psihologică, pe care o persoană le poate avea. Ar trebui să-și motiveze copiii să studieze; să fie independenți financiar; dar, mai presus de toate, să-și caute cât mai devreme un/o partener/ă de viață.

Tinerii trebuie să se uite în jurul lor și să vadă că banii și distracția cu diverși parteneri nu funcționează, în practică. E o lume care pare foarte colorată și distractivă, pentru cineva din afară, dar extrem de tristă și singuratică, pentru cine e în interior. Personificarea acestui lucru este viața multor celebrități.

E timpul să vă gândiți la un antidot mai bun pentru această cobră.