Ziua în care totul putea…
„Totul e atât de organizat… trebuie să fiți felicitat!”
Acesta a fost unul dintre miile de comentarii pozitive, pe care le-am primit joi, pe 31 iulie, când am avut inaugurarea oficială a Templului lui Solomon. Cu această ocazie, am avut prezența președintei Brazilei, Dilma Rousseff, și a mai multor autorități, celebrități și antreprenori din această țară.
Până și materialul albastru, de catifea, care a acoperit Chivotul în timpul Ceremonialului și care a fost lucrat de soțiile preoților, a fost lăudat. Au întrebat: „De la ce companie sunteți, ca să putem să vă contactăm, pe viitor?”, iar doamnele, cu multă mândrie, au spus: „Suntem soții de preoți și facem ceea ce facem, din dragoste pentru Dumnezeul nostru”.
Cu adevărat, evenimentul a fost extraordinar în totul, dar a avut un aspect, despre care nimeni n-a vorbit, care n-a fost nici la știri, nici în fotografii. Aspectul culiselor, unde a trebuit să înfruntăm infernul, chiar și cu 5 minute înainte de începerea evenimentului.
Au fost luni de amenințări din toate părțile…
Au marcat o manifestare pentru această zi – nimeni n-a apărut.
Au vrut să găsească un lucru împotriva legii, care ar putea să anuleze acest eveniment – n-au găsit nimic.
Au răspândit tot felul de minciuni despre Templu – asta nu ne-a afectat cu nimic.
Și multe alte lucruri, pe care m-au cruțat să le știu… dar, cel mai ridicol dintre toate a fost tocmai la sosirea președintei în Templu: lumina s-a întrerupt și am stat pe întuneric, cu 5 minute înainte de eveniment.
Electricienii noștri de serviciu nu știau ce să facă, pentru că totul funcționa, aparent, dar nici urmă de lumină. Nimeni nu putea să rezolve problema, până când s-a întâmplat o minune și, până astăzi, electricienii nu pot să-și explice cum au reușit să repare ceva, ce nici ei nu știau că era defect… după aceea, am descoperit că instalația noastră electrică fusese sabotată.
În ochii tuturor, în acea noapte, totul era perfect, dar numai Dumnezeu știe cât a trebuit să luptăm și cât au trebuit să lucreze Îngerii Lui, ca evenimentul să aibă loc. Au fost luni de pregătire, cu oameni din toate părțile, care au făcut totul, ca să ne oprească, să strice, să ne perturbe, să ne denigreze, să ne amenințe și intimideze… dar, ce ei nu știau și, poate, încă nu știu, e că Centrul de Ajutor Spiritual nu e condus de oameni, ci de însuși Dumnezeu. Cine se ridică împotriva lui, se ridică împotriva Lui Dumnezeu.
Să vedem ce s-a întâmplat în Brazilia. Biserica cea mai persecutată din Brazilia a fost prestigioasă, prin autoritățile majore ale Braziliei, în timp ce toată mass-media braziliană visa să-i ia un interviu omului care, într-o zi, a fost numit hoț… Ah, ce zi!
Merită să așteptați onoarea care vine de sus, pentru că atunci când vine, până și cine n-o vrea, ajunge să facă parte din ea.
Deixe o seu comentário