Cine reușește, cere!
”Fă-mi dreptate, DOAMNE, căci umblu în nevinovăţie şi mă încred în DOMNUL fără şovăire. Cercetează-mă, DOAMNE, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii şi inima…” (Psalmi 26.1-7).
Cine poate să aibă curaj să ceară? Cel DREPT! Care în fața cerințelor lui și necesității unui răspuns, se lasă la mâna rezultatului încercării pe care Dumnezeu i-o va da și căruia i se va supune de bunăvoie. E ca și cum ar spune:
„Știu că nu sunt perfect, însă mi-am asumat credința, cu toate astea, Domnul mă poate încerca și poate vedea că în mine, în inima și mintea mea, am avut încredere în El… fără să șovăiesc”.
Dar când șovăiește cineva?
Când știe că trebuie să ierte și nu iartă… când știe că trebuie să se roage și nu se roagă (fiindcă este o necesitate)… când știe că trebuie să returneze Zeciuiala și nu o returnează, fiindcă „luna asta a fost strâmtorat”… A NU ASCULTA ESTE A ȘOVĂI!
Cine nu se joacă cu lucrurile Lui Dumnezeu, cu Cuvântul Său, cine urmează cu fidelitate Poruncile Lui, e Drept, are puterea să ceară și chiar să-L provoace pe Dumnezeu! Iar celui Drept, Dumnezeu îi spune: „În integritatea și fidelitatea Ta îmi găsesc plăcerea, fiindcă nu șovăiești”.
– Există oameni care șovăiesc în momentul ofrandei și o privesc cu răutate, asta atunci când nu o blesteamă.
– Există oameni care, în momentul rugăciunii nu se concentrează, nu se roagă, nu vorbesc, din contră, sunt tăcuți și se gândesc la tot și la nimic, cu atât mai puțin la ceea ce fac.
– Există oameni care, duminică dimineață nu se trezesc să meargă la Biserică cu putere și curaj, iar când ajung, ajung în întârziere sau nu dau ce au mai bun Lui Dumnezeu, în schimb așteaptă de la El Maximul.
AȚI ȘOVĂIT!!!
N-ați acordat atenție și, cu atât mai puțin, n-ați practicat Învățăturile pe care le-ați primit în Casa Lui Dumnezeu! Vreți să vedeți Bunătatea Lui Dumnezeu în viața dumneavoastră? Atunci, nu mai șovăiți! Deveniți capabil!
”DOAMNE, eu iubesc Locaşul Casei Tale şi locul în care locuieşte Slava Ta” (Psalmul 26.8).
Cine recunoaște Puterea Lui Dumnezeu, își găsește plăcerea în slujirea, ascultarea și asistarea Lui Dumnezeu. Cine face asta, ajunge să fie și el asistat de El. Iar Dumnezeu îl asistă pe cel care asistă Slava Casei Sale. Cine-și găsește plăcerea în lucrurile Lui Dumnezeu, în citirea și meditarea la Cuvântul Său, în Evanghelizare, în vorbirea despre Iisus cu alții, în rugăciune, în lăudarea Lui Dumnezeu… sunt asistați de Slava Lui Dumnezeu. Cei plini de Slava Lui nu sunt cei care cer, ci cei care dau… ce dau? Viața lor, dragostea lor, închinarea lor rațională, ascultarea lor.
”Nu-mi lua sufletul împreună cu păcătoşii, nici viaţa cu oamenii care varsă sânge, ale căror mâini sunt nelegiuite şi a căror dreaptă este plină de mită!” (Psalmul 26.9).
Când avem curaj să ascultăm de glasul Credinței avem, în aceeași măsură, curaj să ascultăm de Glasul Lui Dumnezeu. Da, Credința dumneavoastră are un glas, care vă vorbește prin conștiință, iar el vă cere atitudini, și încă atitudini de curaj!
„Plătiți răul cu binele… spuneți adevărul în momente în care ați putea să mințiți… fiți drept în momentele în care ați putea fi nedrept… nu acceptați mită și nu acceptați să vă vindeți, în momentele în care apar aceste oportunități”. Valorizați-vă, fiindcă ați fost „cumpărat” cu un „preț ridicat”: Sângele Prețios al Domnului Iisus pe Cruce!
Aceștia sunt cei care nu acceptă să moară odată cu cei care trăiesc în practica păcatului și, de asemenea, care nu acceptă să moară fără ca înainte să vadă Slava Lui Dumnezeu în viața lor. Acela care Îl slujește pe Dumnezeul Cel Viu, trebuie să aibă o viață bună, după cum Bun este Caracterul Lui!
”Eu umblu în neprihănire; izbăveşte-mă şi ai milă de mine! Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă: voi binecuvânta pe Domnul în adunări” (Psalmul 26.11-12).
Cine se arată dispus să-L încerce pe Dumnezeu, recunoaște cine e și cine vrea Dumnezeu să fie; unde este și unde vrea Dumnezeu să fie; ce are și ce vrea Dumnezeu să aibă! Mărturia lui va fi auzită, dezvăluită, cunoscută!
E de ajuns să știți că singurul loc unde piciorul dumneavoastră poate să fie ferm și unde va fi mereu ferm este LA ALTARUL DUMNEZEULUI VIU, LA ALTARUL SACRIFICIULUI! Cine este în acest loc nu dă înapoi, doar avansează, fiindcă împreună cu Dumnezeu doar veți crește, veți evolua, veți avansa și vă veți dezvolta! Acum, cine nu este la ALTAR, nu e ferm, dă înapoi și nu reușește să ajungă nicăieri.
Observați că Dumnezeu nu ne încearcă prin ce Promite, ci prin ce Cere! Așadar, iertați, botezați-vă, fiți credincios, dați-I inima dumneavoastră, priviți-i pe alții cu ochi buni… observați că încercarea Lui Dumnezeu nu este în a Promite, ci în a Cere!
Deixe o seu comentário