Vocația Aleșilor

Duhul Sfânt este infinita glorie în interiorul adevăraților fii ai lui Dumnezeu.

Aceasta era gândirea Apostolului Pavel, când a scris:

“Dar noi avem această bogăţie în nişte vase de lut, pentru a arăta că această putere nemaipomenită Îi aparţine lui Dumnezeu şi nu vine de la noi.”

2 Corinteni 4.7

Dar nu mereu a fost așa.

Din zilele lui Adam și Eva până în ziua când Domnul Iisus a suflat Duhul Sfânt peste primii ucenici, nu erau fii ai lui Dumnezeu. Ei credeau în Iisus, dar, doar după ce au primit suflarea au fost regenerați. Adică, născuți din Duh.

Adam și Eva au fost creați de Dumnezeu, nu născuți din Dumnezeu.

Niciun patriarh, preot, profet, apostol sau erou al credinței a avut onoarea să fi fost generat fiul al lui Dumnezeu până la experiența lui personală cu Domnul Iisus și, imediat, primirea Duhului Sfânt.

Domnul Iisus a fost Unicul care de la început S-a născut din Duhul Sfânt în pântecele Mariei.

Doar de la venirea Duhul Sfânt a început generația adevăraților fii ai lui Dumnezeu.

Siguranța deplină a Mântuirii, convingerea interioară mărturisită de Duhul Sfânt duhului nostru, manifestă Gloria lui Dumnezeu în fii Lui.

Iisus nu putea să se bazeze pe ascultarea ucenicilor lui până când nu se nășteau din Duhul Lui.

Maxim ei puteau fi considerați prieteni. Nu fii.

“Nu vă mai numesc sclavi, pentru că sclavul nu ştie ce face stăpânul lui, ci v-am numit prieteni, pentru că v-am făcut cunoscut tot ceea ce am auzit de la Tatăl Meu.”

Ioan 15.15

Poziția fiului lui Dumnezeu este de mai multă onoare decât a îngerilor, deja că ei, spre exemplul lui Adam și Eva, de asemenea au fost creați, nu născuți din Dumnezeu.

De aceea, glorioasa vocație despre care vorbesc ucenicii este exact condiția de fiu al Lui Dumnezeu pe care fiecare trebuie să o protejeze cu toate forțele lui.

Observă, meditează și comentează următoarele versete ca și temă de casă.

“Fraţilor, uitaţi-vă la voi, cei care aţi fost chemaţi: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi în felul oamenilor, nici mulţi puternici, nici mulţi de viţă nobilă.”

1 Corinteni 1.26

“Fiecare să rămână în starea în care era atunci când l-a chemat Dumnezeu.”

1 Corinteni 7.20

“Aşadar, eu, cel întemniţat pentru Domnul, vă îndemn să trăiţi într-un mod vrednic de chemarea pe care v-a făcut-o Dumnezeu: cu toată smerenia, blândeţea, cu răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în dragoste!  Străduiţi-vă să păstraţi unitatea pe care o dă Duhul, prin legătura păcii. Este un singur trup şi un singur Duh, aşa cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde…”

Efeseni 4.1-4

“…urmăresc ţinta, alergând spre premiul chemării de sus al lui Dumnezeu, în Cristos Isus.”

Filipeni 3.14

“Tocmai de aceea ne rugăm întotdeauna pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa şi, prin puterea Lui, să împlinească orice dorinţă bună a voastră şi orice lucrare pornită din credinţă…”

2 Tesaloniceni 1.11

 “El ne-a mântuit şi ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu datorită faptelor noastre, ci datorită planului şi harului Său, pe care ni l-a dat în Cristos Isus înainte de vremurile veşniciilor…”

2 Timotei 1.9

“De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea cerească, gândiţi-vă cu mare atenţie la Isus, Apostolul şi Marele Preot al credinţei pe care o mărturisim.”

Evrei 3.1

Episcopul Edir Macedo