Sfânta Convocare
În cartea lui Ezechiel, vedem o convocare făcută de Domnul către slujitor, ce poate învăța pe mulți ce doresc să Îl slujească pe Dumnezeu pe Altar:
”El mi-a zis: „Fiul omului, stai în picioare şi-ţi voi vorbi!” Ezechiel 2.1
Ca Dumnezeu să poată vorbi cu slujitorul Său, este necesar ca el să fie în picioare, adică, pregătit, atent la ordinile Sale. Slujitorul nu poate fi relaxat și fără concentrare în legătură cu direcția și orientarea Domnului său. Și el este în picioare, când este vigilent pentru a asculta Vocea lui Dumnezeu, și de asemenea în legătură cu acțiunile firii sale și cu capcanele diavolului, ca să nu dezamăgească pe Domnul său.
”Cum se uită ochii robilor la mâna stăpânilor lor şi ochii roabei la mâna stăpânei ei, aşa se uită ochii noştri la Domnul, Dumnezeul nostru,
până va avea milă de noi.” Psalmii 123.2
”Cum mi-a vorbit aceste cuvinte, a intrat duh în mine şi m-a făcut să stau pe picioare, şi am ascultat la Cel ce-mi vorbea.” Ezechiel 2.2
Duhul Sfânt nu vorbește, nu acționează și nu folosește slujitorul care este întins (acomodat), ci pe cel ce este pregătit mereu, deoarece el este precum un soldat în serviciu.
”Niciun ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, dacă vrea să placă celui ce l-a înscris la oaste.” 2 Timotei 2.4
”El mi-a zis: „Fiul omului, te trimit la copiii lui Israel, la aceste popoare îndărătnice, care s-au răzvrătit împotriva Mea; ei şi părinţii lor au păcătuit împotriva Mea până în ziua de azi.” Ezechiel 2.3
Slujitorul nu are dreptul de a alege unde va sluji, el trebuie să aibă conștiința că vântul Duhului îl va sufla unde El vrea. Chiar dacă locul este infectat de rebeli (drăciți), deoarece a fost exact pentru ei că Domnul nostru Iisus și-a dat viața Sa pe Calvar, pentru a transforma capre în oi, răufăcători în cuminți. Aceasta este misiunea slujitorului: să intre în închisori, comunități, spitale, străzi și ganguri, cu obiectivul de a elibera și de a salva pe cei rebeli.
”Da, copiii aceştia la care te trimit sunt neruşinaţi şi cu inima împietrită. Tu să le spui: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu!” Ezechiel 2.4
Mulți din membrii, lucrătorii, preoții și episcopii noștri aveau o înfățișare dură și o inimă încăpățânată, dar slujitorii au fost folosiți pentru a-i face să se nască din nou.
”Fie că vor asculta, fie că nu vor asculta – căci sunt o casă de îndărătnici – vor şti totuşi că în mijlocul lor este un proroc.” Ezechiel 2.5
Misiunea slujitorului este: ”să vestească puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.” (1 Petru 2.9)
Slujitorul trebuie să știe că nu va câștiga toată lumea, dar la sfârșitul fiecărei zile trebuie să doarmă în pace pentru că a fost folosit pentru a duce veștile noi ale Mântuirii ”oilor pierdute ai casei lui Israel”, indiferent dacă vor asculta sau nu.
”Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor şi, măcar că ei sunt nişte mărăcini şi spini lângă tine şi măcar că locuieşti împreună cu nişte scorpii, totuşi nu te teme de cuvintele lor şi nu te înspăimânta de feţele lor, căci sunt o casă de îndărătnici.” Ezechiel 2.6
Slujitorul nu poate uita niciodată să serviciul său (Lucrarea lui Dumnezeu) este precum un trandafir frumos, parfumat, totuși, cu mulți spini. Fără îndoială, slujitorul va înfrunta durerea perforărilor (nedreptăți, calomnii) și durerea înțepăturilor de scorpion (persecuții și deșerturi), de aceea este necesar ca el să aibă botezul cu Duhul Sfânt, cel ce îl va face să suporte durerile cu perseverență până la sfârșit ca, mai presus de tot, să fie mântuit.
A colaborat Episcopul Sergio Correa
Deixe o seu comentário