Episcopul Edir Macedo

Plugul

”Iisus i-a răspuns:

„Oricine pune mâna pe plug, şi se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu” (Luca 9.62).

Observând acest pasaj biblic, de obicei, ne întâlnim cu ideea că se referă la foștii preoți, colaboratori și așa mai departe, care au omis să continue Lucrarea Lui Dumnezeu, lăsând-o în urmă și urmându-și propriile rațiuni. Totuși, analizând cu atenție profundă, înțelegem clar, datorită detaliilor, adevărata semnificație.

Plugul, instrumentul cultivării, conceput să pregătească pământul, era făcut dintr-o ramură de copac, în formă de furcă, prinsă cu un jug la o extremitate și cu un brăzdar pe o placă de fier, la cealaltă extremitate. Era tras de un jug, de vaci, boi sau o pereche de măgari, ghidați de agricultor.

Adică, atunci când Domnul Iisus citează acest exemplu, imediat, își imaginează un om arând pământul și uitându-se înapoi, fără să dea drumul plugului. Din această optică, înțelegem că sfatul e direcționat pentru cei care fac Lucrarea Lui Dumnezeu cu neatenție, disprețuindu-i importanța. Plugul, care I-a venit în minte în acel moment, era un produs artizanal tras de boi, care erau ghidați de oameni atenți, concentrați pe destinație, menținând șanțurile sau jgheabul, întotdeauna, în linie continuă, cu scopul de a semăna sămânța și a menține plantarea aliniată.

Astfel, mulți continuă în Lucrare și, chiar dacă senzația de bine e asigurată de „experiență”, ajung să se acomodeze și să se relaxeze în credință, deturnându-se de la principala concentrare, pe Perfecțiunea Lucrării Lui Dumnezeu și renunțând la concentrarea pe viața spirituală, ajungând să le fie dor de trecut, de dorințe interzise și de alte iluzii ale acestei lumi.

”Ne aducem aminte de peştii pe care-i mâncam în Egipt şi care nu ne costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de praz, de ceapă şi de usturoi” (Numeri 11.5).

Între timp, lucrarea lor își pierde din valoare, fiind văzută, imediat, de toți din jurul lor, ca o lucrare făcută prost, chiar dacă ei cred că totul este sub control.

Amintiți-vă:

”Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde…” (Proverbe 1.32).