Pe aripile ca de vultur ale credinței
Pe parcursul întregii istorii ale omenirii, mereu au existat persoane temătoare de Dumnezeu și care L-au chestionat în legătura cu justiția Lui. De ce se îmbogățesc cei răi, când cei buni sunt mizerabili? De ce cei nedrepți au succes, pe când cei cinstiți trec prin necesități? Până și profetul Ieremia a chestionat:
“Tu eşti întotdeauna drept, Doamne, când mă cert cu Tine. Îţi voi vorbi totuşi cu privire la judecăţile Tale. De ce prosperă calea celor nelegiuiţi? De ce toţi ticăloşii au parte de bine? Tu i-ai plantat, iar ei au prins rădăcină. Cresc şi aduc rod. Tu eşti întotdeauna pe buzele lor, dar departe de inimile lor. Totuşi Tu, Doamne, mă cunoşti; mă vezi şi îmi cercetezi inima cu privire la Tine.
Răspunsul Domnului:
Dacă ai alergat cu cei care aleargă iar ei te-au obosit, cum vei putea să te iei la întrecere cu niște cai?”
Ieremia 12.1-5
Adică: Ieremia, de ce tu te preocupi cu mizeria bogaților pierduți, când mă ai pe Mine ca și Asociat, Aliat și Tată? De ce insiști în a-ți scoate concentrarea de la Măreția și Gloria mea în jos? Este posibil să te iei la o întrecere de alergat când ai aripi ca de vultur?
Într-adevăr. Atâta timp cât persoanele care sunt ale lui Dumnezeu își concentrează credința în lucruri mici și nesemnificative, niciodată nu vor strânge suficientă credință (curaj) pentru a investi în lucruri mari.
Cum este posibil să se creadă cu sinceritate în Dumnezeul Atot-Puternic și să se proiecteze lucruri mici? Aceasta este greșeala majorității creștinilor. Din cauza asta că ei se pierd în mizerie, invidiind pe cei răi și nedrepți. Vor să se ia la întrecere cu ei, când condiția lor este infinit mai mare și mai bună.
Problema este că ei au disprețuit ARIPILE CA DE VULTUR ALE CREDINȚEI pentru a alerga în teniși.
Deixe o seu comentário