Episcopul Edir Macedo

Ieși, ori rămâi!

”Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.” Geneza 12.1

Primul lucru pe care Dumnezeu l-a vorbit cu Avraam a fost o cerere, care, la început, părea să fie repetitivă. ”Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău”. Poate să se înțeleagă că el doar trebuia, pur și simplu, să iasă din casă pentru a merge într-un loc pe care Dumnezeu avea să i-l arate, dar pentru că nimic din ce are legătură cu Dumnezeu nu este o coincidență, și totul are un motiv, percepeți ce este în spatele acestei cereri…

”Să iasă din țara sa”, în aceea epocă, era lucrul cel mai periculos pe care o persoană putea să îl facă, deoarece nu existau pașapoarte, documente, ambasade și nici mijloace de comunicare cum avem astăzi. Atunci, ar fi ca și cum dvs ați pleca din România, pe jos, în una din țările vecine, fără nici un document care să arate unde v-ați născut, cine sunt părinții dvs și cine sunteți dvs. Fără protecția cetățeniei române, nu ați avea nici un sprijin, nici al guvernului român nici al guvernului din țara unde ați fost. Dumnezeu îi cerea lui Avraam să lase toată protecția și sprijinul lui în urmă, pentru că El avea să îi fie protecția și sprijinul său.

Dar, în afara faptului de a nu avea protecție și sprijin, alt lucru era sacrificat de Avraam. Îmi aduc aminte de mine, când am ieșit din Brazilia, la întoarcere, deja nu mă mai simțeam braziliancă. Gustul meu, forma mea de a vorbi, forma mea de a acționa, chiar și forma cum eu gândeam s-au schimbat. Dumnezeu voia ca Avraam să renunțe să mai fie cine el a fost până în acel moment. El voia ca Avraam să lase rădăcinile sale și să facă noi rădăcini, plantate de propriul Dumnezeu.

Când Dumnezeu a continuat să îi ceară să iasă din rudenia lui, cererea a fost și mai specifică și dificilă, pentru că din acel moment Avraam nu mai avea nici protecția nici sprijinul familiei, dar nu doar asta, Dumnezeu îi cerea ca el să îi lase.

Sacrificiul nu este doar a celui ce îl face, ci de asemenea a celor ce rămân în urmă. Când am ieșit din Brazilia, am pierdut în totalitate contactul cu rudele mele. Înainte, eram foarte apropiați, dintr-odată, când noi am călătorit deja nu mai aveam aceleași subiecte. Vizitându-i, eram precum un pește în afara apei. Familia era unită, cu excepția noastră. De multe ori, mă simțeam rău din cauza asta, ca și cum nu aș mai fi dorit să fac parte din ea, dar ce puteam să fac?

Foarte probabil, a fost ceea ce Avraam a simțit lăsând rudele în urmă. Cu siguranță nu a fost nici înțeles nici aplaudat pentru asta. Este un sacrificiu să întrerupeți legătura cu rudele dvs, dar cel mai mare a venit la urmă….

Dumnezeu i-a cerut lui Avraam să iasă din casa propriului tată. Să iasă din casa tatălui său înseamna să nu mai fie fiu, moștenitor și sprijin. Cu siguranță, tatăl lui Avraam era în vârstă și se baza pe fiul său să aibă grijă de el și de bunurile sale, imaginați-vă decepția tatălui în a ști despre decizia lui Avraam de a renunța la tot și de a merge ÎNTR-O ȚARĂ PE CARE DUMNEZEU AVEA SĂ I-O ARATE. Tatăl său, foarte probabil, l-a făcut nebun, el și toate rudele lui, vecini, în fine, orașul întreg.

Ascultarea lui Avraam l-a costat mult mai mult decât frica de ceea ce se putea întâmpla din acel moment înainte. Avraam a sacrificat ceea ce el a fost până în acel moment… să fie fiu, văr, nepot, cetățean.
El renunța să mai aparțină unei familii, unui oraș, unui popor.
Eu va întreb, oare dvs sunteți pregătiți să renunțați să mai fiți cine ați fost pentru rudele, părinții și pentru țara dvs? Pregătit pentru a renunța la rădăcinile dvs, la istoria vieții dvs și la cultura dvs? Pregătit pentru a nu mai avea protecția lucrurilor și persoanelor pe care mereu v-ați bazat?

Dacă nu, mai bine să rămâneți pe pământul dvs. Dacă da, îmbrățișați restul promisiunii, ea este pentru dvs de asemenea!

”Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare. Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.” Geneza 12.2-3

A colaborat: Cristiane Cardoso