A III-a zi de post

INIMA PĂGÂNĂ

Persoanele sunt atrase de ochii inimii. Imediat după aceea începe discuţia şi se observă diferenţele enorme.
Diferenţe de credinţă, socioeconomice, de vârstă, de cultură, de ramură religioasă, de obiceiuri şi în fine, d.p.d.v. raţional, o întreagă serie de elemente contrarii care deficitează reuşita relaţiei.
Însă crezând în zicala care spune că iubirea trece peste orice, ei îşi continuă relaţia. Raţiunea ţipă, îi alertează şi încearcă să-i ajute. Chiar şi aşa, inima cea rea le astupă urechile, le acoperă ochii şi arde în flacăra iubirii la prima vedere. Plăcerea acelor momente este atât de contagioasă încât închide gura raţiunii.
Orice relaţie afectivă percepe sacrificii, chiar dacă în unele cazuri deosebirile pot fi insignifiante. Fiind un centru emotiv, inima nu este nicidecum dispusă la sacrificii şi atunci, menţinerea relaţiei devine un lucru dificil.
De aceea apar dezamăgirile, trădările, gândurile de sinucidere, abandonul de copii, părăsirea căminului. În cele din urmă, cuplul ajunge să trăiască un mic colţişor de iad şi asta atunci când uniunea nu se sfârşeşte printr-o tragedie.
În conflictele dintre raţiune şi emoţie, inima este întotdeauna în avantaj. Salvarea are loc atunci când ai mintea ca cea a Domnului Iisus şi o inimă nouă.
În caz contrar, vechea inimă comandă şi stimulează anxietatea acestei vieţi pentru cel ce tânjeşte după binecuvântări anticipate, după răspunsuri imediate şi care reflectă foarte rar asupra Voinţei lui Dumnezeu.
Interesant este că inimii păgâne nu-i pasă deloc de ceea ce este scris sau nu… Ea ignoră pur şi simplu totul şi inclusiv pe Dumnezeu. Nu-şi vede decât lungul nasului. Când vrei să-ţi realizezi visele, foloseşteţi toată puterea şi nu arunca ochii la mărimea dificultăţilor.
Nu gândeşte, nu aşteaptă, nu analizează consecinţele şi este complet dominat de duhul anxietăţii. Însă când persoana este pierdută, apelează la Dumnezeu şi vrea răspunsuri imediate. Dacă nu i se răspunde la „timp”, se leapădă de credinţă şi dă vina pe Iisus. Asta este şi totr ceea ce vrea ca să poată ataca din plin.
Pentru cei ce raţionează şi trăiesc prin credinţă: „O moştenire repede câştigată de la început, nu va fi binecuvântată la sfârşit.” (Proverbe 20:21)
Ep. Edir Macedo

 

 

 

 

 

 

Deixe o seu comentário

Ou preencha o formulário abaixo.

O seu endereço de email não será publicado. Campos obrigatórios marcados com *