„În total, m-am dus la 28 de vrăjitori!”

A căutat prin toate mijloacele soluția când limitele s-au epuizat… așa a reacționat Antonio atunci când s-a confruntat cu o situație aparent fără ieșire 

Căsnicia, sănătatea și familia… acestea erau ariile mai afectate din viața lui Antonio. 

“Erau mereu multe certuri în căsnicie și de aceea mi-am trădat soția, lucru care a adus probleme grave. În acea perioadă, sănătatea mi-a fost afectată, am avut migrene severe și fiul meu dezvoltase o problemă gravă la oase, care se rupeau ușor. Medici din alte țări au venit să-l opereze pe fiul meu, dar fără rezultate și migrenele mele continuau chiar și cu medicamente” povestește Antonio. 

Atunci el a hotărât să meargă la vrăjitoare. “În total au fos 28 de vrăjitoare și în plus am încercat și cu astrologia. În același timp în care certurile au devenit mai dese, problemele cu fiul meu s-au agravat, cheltuielile la vrăjitoare și ritualuri au crescut și mai erau și medicamentele. Ajunsesem să mergem la vrăjitoare și la miezul nopții” își amintește el. 

Cu toate acestea, situația economică a lui Antonio era un eșec, pentru că el lucra, dar fără să vadă un câștig. Locuia într-o casă în care lumina era împrumutată, nu avea apă și condițiile erau inumane. “Fiul meu auzea voci și vedea tot felul de lucruri. Soția mea avea dureri puternice la coloană și eu, din cauza durerilor de cap, puteam să stau doar în locuri întunecate.” 

Antonio consideră ziua în care a cunoscut Catedrala Credinței ca una dintre cele mai bune din viața lui. “Mi-am dat seama că găsisem ce am căutat mereu. Au fost multe probleme care m-au motivat să cunosc această biserică, pentru că auzeam la emisiunea de la radio despre minuni. Prin urmare, am fost vindecat de migrene și de sinuzită. Soția mea a scăpat de durerile la spate și fiul meu nu și-a mai rupt nici un os. Situația economică mi s-a transformat și azi sunt proprietarul a două patiserii într-o zonă foarte bună a orașului. Azi căsnicia mea este o binecuvântare, pentru că există pace în mijlocul nostru, nu discuții sau neîncredere,” încheie Antonio.- Antonio Costa